România, prin poziţia geostrategică, prin experienţa tehnică şi expertiza regională, are capacitatea de a contribui la definirea obiectivelor şi direcţiilor de acţiune ale Uniunii Europene în domeniul combaterii migraţiei ilegale a declarat purtătorul de cuvânt al MAE. Ministrul de externe Cristian Diaconescu declarase după reuniunea trilaterală din iunie cu Serbia şi Italia că România intenţionează să propună o strategie europeană comună pentru combaterea imigraţiei ilegale la frontierele externe ale Uniunii Europene. În acest context, Alin Şerbănescu, purtătorul de cuvânt al MAE, a detaliat acest proiect al României. „La ora actuală abordarea strategică a României porneşte de la doua premise: în primul rând, constatarea faptului că migraţia ilegală înspre statele membre UE, a crescut în ultimii ani. În al doilea rând, România  are responsabilitatea gestionării celei mai unei lungi frontiere externe a Uniunii după Finlanda”, a explicat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe. România are, potrivit oficialului MAE, o serie de puncte forte pe care mizează pentru a avea o contribuţie consistentă la strategia împotriva imigraţiei ilegale. „România, prin poziţia sa geostrategică, prin experienţa tehnică şi expertiza regională dobândite, are capacitatea de a contribui, cu propuneri concrete, la definirea obiectivelor şi direcţiilor de acţiune ale Uniunii Europene în domeniul combaterii migraţiei ilegale”, a subliniat acesta. Totuşi, MAE atrage atenţia că Ministerul Administraţiei şi Internelor este instituţia care are la nivel naţional principalul rol în elaborarea poziţiilor României în ceea ce priveşte politica europeană comună în domeniul migraţiei şi asigură că cele două instituţii coopereză permanent.

România îşi ia angajamente în faţa UE


Angajamentul României în dialogul comunitar în ceea ce priveşte combaterea imigraţiei ilegale va urmări, pe de o parte, să cultive solidaritatea UE în slujba acestui obiectiv, dar şi să îşi întărească capacitatea de a combate fenomenele negative ale migraţiei prin aderarea la Schengen în 2011, a detaliat purtătorul de cuvânt al MAE. Mai exact, România urmăreşte să „modeleze în conformitate cu interesele României” conţinutul Programului Stockholm pentru perioada 2010-2014, care este viitorul program strategic al Uniunii în domeniul justiţiei şi afacerilor interne. Una dintre cele patru priorităţi ale acestui program este promovarea unei Europe responsabile şi solidare în materie de migraţie şi de azil. În cel de al doilea rând, este esenţială facilitarea aderării României la spaţiul Schengen, obiectiv stabilit pentru martie 2011. „Acest angajament al autorităţilor române impune  securizarea frontierei externe UE la cele mai înalte standarde, întărirea capacităţii administrative pentru combaterea fenomenelor negative ale migraţiei (traficul de fiinţe umane) şi cooperarea poliţienească cu celelalte state membre pentru a preveni şi combate ameninţările securităţii cetăţenilor UE (printre acestea numărându-se criminalitatea organizată sau traficul de arme)”, a conchis Alin Şerbănescu. Potrivit unui raport al Departamentului de Stat al SUA privind imigraţia, România este ţară de origine, de tranzit şi de destinaţie pentru persoane traficate în scopuri de exploatare sexuală şi muncă forţată. Cetăţenii români sunt traficati în special către Spania, Italia, Grecia, Republică Cehă şi Germania în scopuri de exploatare sexuală, cerşetorie forţată şi muncă forţată în agricultura, construcţii şi sectorul de servicii. 69% dintre victimele române identificate în 2008 au fost traficate în scopuri de muncă forţată. România este şi ţara de destinaţie pentru un număr mic de femei din R. Moldova, Columbia şi Franţa, traficate în scopuri de prostituţie forţată şi pentru un număr mic de bărbaţi din Republică Democratică Congo şi din Honduras, traficaţi în scopuri de muncă forţată. Departamentul de Stat a evaluat şi că Guvernul României nu îndeplineşte întru totul standardele minime în vederea eliminării traficului de fiinţe umane, dar se depun eforturi însemnate în acest sens. Raportorul special al ONU pentru drepturile migranţilor, Jorge Bustamante, aflat în iunie la Bucureşti, a semnalat tendinţa îngrijorătoare de creştere a contrabandei de forţă de muncă străină în România, dar a atras atenţia şi asupra situţaiei „precare” a românilor aflaţi în străinătate. Bustamante a explicat că a observat o situaţie „paradoxală” în România. „Există un contrast între două tendinţe în România. Pe de o parte, avem de-a face cu scăderea intensităţii traficului de persoane, ca fenomen general, iar pe de altă parte o creştere a contrabandei forţei de muncă străine”, a declarat oficialul ONU. „S-au făcut în repetate rânduri referiri, din partea străinilor cu care am vorbit, despre intensificarea contrabandei de forţă de muncă. Acest lucru indică o creştere a cererii de forţă de muncă străină în România şi interesul străinilor de a veni în România”, a detaliat Bustamante, spunând ca a avut discuţii cu imigranţi din Bangladesh, Iran, Turcia, India şi Irak.