Deputaţii jurişti au respins marţi atât cererea de percheziţionare informatică a fostului ministru Monica Iacob Ridzi, cât şi cererea de extindere a urmăririi penale a acesteia. Solicitarea de extindere a urmăririi penale a fost respinsă, deoarece doar 9 deputaţi au votat „pentru”, în timp ce 11 s-au împotrivit, au declarat surse parlamentare. Pentru cererea de percheziţie electronică au votat „pentru” doar 7 deputaţi jurişti, în timp ce 14 s-au împotrivit. Votul pe cele două solicitări a fost secret, la fel ca şi şedinţa. Pe 10 februarie 2010, ministerul Justiţiei a trimis preşedintelui Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, solicitarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie de încuviinţare a unei percheziţii informatice în dosarul Monicăi Iacob Ridzi. Solicitarea DNA a fost făcută pentru ca procurorii să poată continua cercetările în dosarul 147/P/2009, în care s-a dispus începerea urmăririi penale la 11 august 2009, pe numele Monicăi Iacob Ridzi. Pe 16 februarie, procurorul general al României a solicitat Camerei declanşarea procedurilor pentru începerea urmăririi penale faţă de fostul ministru Monica Iacob Ridzi, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice şi fals intelectual. Solicitarea procurorului general vine după ce Direcţia Naţională Anticorupţie i-a trimis lui Kovesi o cerere în urma căreia aceasta urma să decidă dacă va sesiza Parlamentul pentru avizul de urmărire penală în cazul Ridzi, pentru un nou contract al Ministerului Tineretului şi Sportului. Direcţia Naţională Anticorupţie susţine că în intervalul aprilie – iunie 2009 Monica Iacob Ridzi a dispus, prin încălcarea atribuţiilor care îi reveneau în calitate de ministru, achiziţionarea de către Minsterul Tineretului şi Sportului a unor produse electronice de la SC Carpatik Impex SRL Găeşti şi SC Călin SRL Curtea de Argeş, în condiţiile în care aceste categorii de bunuri erau excluse de la achiziţionare prin prevederile Ordonanţei 34/2009, nu au existat estimări bazate pe raportul necesitate-preţ şi note de fundamentare întocmite de compartimentul de specialitate, care să conţină particularităţile tehnice ale bunurilor iar preţurile de achiziţie au fost supraevaluate, potrivit DNA. Prin fapta descrisă a fost prejudiciat patrimoniul Ministerului Tineretului şi Sportului cu o sumă de aproximativ 100.000 lei, reprezentând diferenţa dintre preţul de achiziţie al bunurilor şi preţul la care fuseseră obţinute de către societăţile menţionate, şi a creat un avantaj partimonial în acelaşi cuantum celor două societăţi comerciale.