Curtea de Apel Oradea a decis, la termenul de vineri al procesului prin care fostul ministru al Justiției Rodica Stănoiu contestă calitatea de fost colaborator al Securității, efectuarea unei expertize grafologice în dosar de către Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice Timişoara. „Instanţa a dispus ca expertiza să fie efectuată la Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice Timişoara, ca urmare a faptului că, anterior strămutării cauzei de la Curte de Apel Bucureşti, s-a efectuat o expertiză de către Institutul Naţional de Expertize Criminalistice, iar acest institut a comunicat că are doar şase experţi în acest domeniu şi trei dintre aceştia au efectuat deja o expertiză”, a precizat Adrian Haş, purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Oradea. Reprezentanţii Curţii de Apel Oradea au precizat că, astfel, în cazul în care expertiza realizată la Timişoara va fi contestată, va exista posibilitatea reexpertizării documentelor la Bucureşti. Reprezentanţii Consiliului Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii au cerut realizarea unei expertize grofologice în dosarul în care fostul ministru al Justiţiei Rodica Stănoiu contestă calitatea de colaborator al fostei Securităţi. Pentru realizarea expertizei grafologice, instanţa a solicitat Senatului României să-i fie puse la dispoziţie mai multe declaraţii de avere, în original, ale Rodicăi Stănoiu, pentru ca scrisul din aceste documente să poată fi comparat cu cel din notele informative date Securităţii, pe care fostul ministru le-ar fi semnat cu numele „Sanda”. Un nou termen în procesul aflat pe rolul Curţii de Apel Oradea a fost fixat pentru data de 22 aprilie. Curtea de Apel Oradea a reluat, în iunie 2010, judecarea procesului în care fostul ministru al Justiţiei Rodica Stănoiu contestă verdictul de colaborator al Securităţii, dat de CNSAS în 2007, după ce instanţa supremă a hotărât strămutarea procesului, de pe rolul Curţii de Apel Bucureşti. Rodica Stănoiu, fost ministru al Justiţiei în cabinetul Năstase, între anii  2000 şi 2004, ar fi dat note informative, sub numele conspirativ „Sanda”, începând cu anul 1983 până în anul 1987, arată CNSAS în documentele depuse la dosar. CNSAS notează că, în data de 30 noiembrie 1982, fosta Securitate a propus contactarea „în scopul exploatării informative a lui Stănoiu Mihaela Rodica”, care, între 1983 şi 1985, ar fi furnizat informaţii semnate cu numele „Sanda”, iar între 1986 şi 1987, ar fi semnat note informative sub numele conspirativ „Georgeta”. Rodica Stănoiu a contestat, în anul 2007, decizia dată de CNSAS, prin care arată că aceasta ar fi făcut poliţie politică. CNSAS a respins, pe 6 februarie 2007, contestaţia depusă de Rodica Stănoiu, menţinând verdictul iniţial de poliţie politică în cazul ei. Stănoiu a primit primul verdict de poliţie politică pe 7 decembrie 2006, după ce Colegiul CNSAS a decis, urmare a unor expertize grafologice, că ei îi aparţineau notele informative semnate sub pseudonim „Sanda”. La sfârşitul lunii ianuarie 2011, reprezentanții Senatului au anunțat că vor deschide o anchetă internă după ce reprezentanții CNSAS au constatat, la termenul din 26 ianuarie al procesului în care fostul ministru al Justiției, Rodica Stănoiu, contestă verdicul de colaborator al fostei Securități, primit în 2007, că originalul declarației de avere al acesteia din 9 ianuarie 2006, necesar pentru efectuarea unei expertize grafologice, transmis de Senat, diferă de copiile conforme ale aceluiaşi document, transmise anterior.