12 persoane au fost trimise în judecată pentru înşelăciune, după ce au indus în eroare mai multe societăţi bancare, de la care au obţinut credite în valoare de două milioane de euro şi peste patru milioane de lei, informează Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti. Potrivit procurorilor, cele 12 persoane sunt acuzate de săvârşirea a 31 de infracţiuni de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, 18 infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, cinci infracţiuni de fals material în înscrisuri oficiale,  41 de infracţiuni de uz de fals, o infracţiune de fals în declaraţii, 15 infracţiuni de spălare a banilor, trei infracţiuni de corupţie (cumpărare de influenţă şi dare de mită) şi două infracţiuni de şantaj. Probele administrate în cauză au relevat că membrii reţelei au indus în eroare mai multe societăţi bancare şi au obţinut mai multe credite, fie garantând cu imobile, cu privire la care au creat, prin folosirea de înscrisuri falsificate şi declaraţii necorespunzătoare adevărului, aparenţa că sunt proprietatea lor deşi, în realitate, acestea nu le aparţineau, fie prezentând o situaţie financiară necorespunzătoare adevărului cu privire la societăţile comerciale în care erau asociaţi, prin falsificarea documentelor financiar-contabile (balanţe, bilanţuri), din care rezulta că au activitate profitabilă. Pe de altă parte, pentru însuşirea şi folosirea în interes propriu a sumelor de bani acordate de instituţiile bancare cu titlu de credit, membrii grupului au folosit, de asemenea, documente false – contracte comerciale fictive şi facturi fiscale. Întrucât, prin deschiderea unei linii de credit, titularul acesteia nu poate retrage numerar din cont, fiind efectuate doar plăţi prin virament bancar către partenerii societăţii, cei în cauză au perfecţionat un mecanism prin care să poată folosi fondurile respective. Astfel, din sumele obţinute prin deschiderea liniei de credit erau plătite facturi fiscale fictive către o societate comercială „parteneră”, care era, în realitate, controlată de aceştia iar aceste societăţi, la rândul lor, efectuau plăţi, banii ajungând, într-un interval de timp foarte scurt (1-2 zile), într-un cont al unuia dintre inculpaţi, deschis la o altă instituţie bancară. Pentru a determina un angajat al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară să le intabuleze dreptul de proprietate şi să îi ajute la radierea unor interdicţii de vânzare privind imobilele de care membrii reţelei erau interesaţi, unul dintre aceştia l-a ameninţat cu acte de violenţă şi i-a oferit mai multe sume de bani. Aceştia au indus în eroare reprezentanţii Primăriei Ştefăneştii de Jos cu prilejul încheierii unui contract de prestări servicii, în  temeiul căruia primăria a transferat, în contul uneia dintre societăţile controlate de  inculpaţi şi care nu desfăşura nicio activitate comercială, suma de 79.300 lei pentru plata unor servicii care, în realitate, nu au fost efectuate, fiind emisă, în acest sens, o factură fiscală falsificată, se mai arată în comunicatul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti.