CSAT va discuta despre modernizarea Armatei Române, în condiţiile în care bugetul Ministerului Apărării nu a permis, în ultimii ani, iniţierea niciunui program de înzestrare strategică, lipsa banilor şi a deciziei politice făcând ca MApN să se afle în aceeaşi fază de elaborare a documentaţiei. Ministerul Apărării Naţionale a primit în 2010, pentru al doilea an la rând, o alocare bugetară de doar 1,38% din PIB, ceea ce înseamnă aproximativ 7 miliarde de lei, în condiţiile în care, potrivit angajamentelor asumate faţă de NATO, avea nevoie de un buget de 2,38% din PIB pentru modernizare şi cumpărare de tehnică militară de ultimă generaţie. Lipsa banilor a făcut ca în ultimii ani nici unul din cele şase programe de înzestrare strategică aferente tuturor categoriile de forţe din Armată şi adoptate de CSAT încă din 2006 să nu fie demarat. În acest sens, planurile iniţiale prevedeau că Forţele Aeriene trebuiau să primească 48 de avioane multirol şi patru sisteme de rachete sol-aer cu rază mare de acţiune, Forţele Terestre aveau nevoie de 837 de transportoare blindate pentru trupe 8X8 şi 4X4 şi de 2.842 de autoturisme blindate şi neblindate, iar Forţele Navale de patru corvete multifuncţionale şi de patru vânătoare de mine. În total, pentru realizarea acestui obiectiv, MApN avea nevoie de aproximativ 15 miliarde de euro, conform estimărilor fostului ministru al Apărării, Teodor Meleşcanu. Bugetul insuficient a determinat, însă, Ministerul Apărării să găsească surse de finanţare alternative, una dintre soluţii fiind angajarea de credite multianuale extrabugetare, conform Ordonanţei Guvernului nr. 111, din 2007, privind finanţarea unor proiecte de investiţii care necesită o perioadă mai lungă de un an până la finalizare. „Plata produselor finanţate prin acest mecanism începe odată cu livrarea produselor şi intrarea acestora în serviciul Forţelor Armate”, se arată într-un răspuns al MApN, la o solicitare a vicepreşedintelui Comisiei de Apărărare din Camera Deputaţilor, George Scutaru. Totuşi, deşi avea baza legală pentru a atrage credite de angajament necesare finanţării achiziţiilor, MApN se află de mai bine de patru ani în aceeaşi fază a întocmirii de hârtii şi rapoarte aferente celor şase programe. „În ceea ce priveşte programele de importanţă strategică, activităţile desfăşurate în anul 2009 s-au concretizat numai în elaborarea documentelor de fundamentare a acestora. Diminuarea succesivă a fondurilor şi replanificarea unor plăţi neefectuate în anii anteriori au condus la întârzieri importante în procesul de înzestrare a armatei. Planurile şi programele de înzestrare au suferit modificări în ceea ce priveşte termenele de realizare, fapt ce a impus identificarea unor soluţii adecvate pentru continuarea acestora”, a declarat ministrul Apărării, Gabriel Oprea, la bilanţul MApN de la începutul lunii martie. Astfel, prioritatea tuturor miniştrilor apărării din ultimii ani a fost cumpărarea de avioane multirol, în condiţiile în care vechile avioane MIG 21 Lancer îşi vor epuiza resursa de zbor până în 2011-2013. „Până în prezent nu s-a adoptat nicio decizie privind termenul de achiziţie a avioanelor multirol. Perspectiva adoptării unei decizii depinde de rezultatele parcurgerii etapelor legale pentru aprobarea uneia dintre variantele analizate şi de identificarea surselor de finanţare”, se arată într-un răspuns al MApN. Rând pe rând, au fost analizate mai multe variante, plecându-se de la achiziţia de avioane noi, pentru ca în final să fie apreciată ca oportună soluţia unor avioane în uz, disponibile în excedent de la alte armate. În acest sens, MApN a transmis în 2009 o scrisoare de tip „Letter of request” către Guvernul SUA pentru 24 de avioane F-16 aflate în uz, însă americanii nu au răspuns oficial la cererea de ofertă a părţii române nici până în prezent. „Până în acest moment nu s-a primit răspunsul oficial din partea Guvernului SUA şi nu se cunosc detalii legate de costuri. Aceste avioane ar putea fi achiziţionate începând cu anul 2013, în urma parcurgerii unui ciclu de revitalizare”, se mai arată în răspunsul MApN. În cursa pentru adjudecarea contractului de 4,5 miliarde de euro pentru dotarea Forţelor Aeriene cu avioane multirol sunt înscrise cinci tipuri de avioane. Printre variante, se numără: F-16 construit de Lockheed Martin, F-18 de la Boeing, Rafale al companiei franceze Dassault, dar şi avionul Grippen al suedezilor de la SAAB şi Eurofighter de la EADS. Întârzierile succesive în luarea unor decizii în ceea ce priveşte cumpărarea de echipamente şi tehnică militară compatibile cu alte ţări din NATO au determinat ca Armata să întâmpine dificultăţi serioase în ceea ce priveşte asigurarea protecţiei şi securităţii militarilor din teatrele de operaţiuni, în condiţiile creşterii participării, în 2010, cu aproximativ 600 de militari la misiunea din Afganistan, dar şi a securităţii propriului spaţiu aerian naţional. Pe 28 aprilie 2009, Consiliul Suprem de Apărăre a Ţării a adoptat „Strategia de înzestrare a Armatei României”, document care stabileşte obiectivele şi priorităţile pe termen mediu şi lung ale înzestrării şi care reprezintă totodată baza pentru elaborarea planului de înzestrare a Armatei şi a programelor multianuale.