Preşedintele Traian Băsescu a declarat joi înainte de participarea, la Praga, la dineul cu preşedintele SUA şi alţi şefi de state europene, că i se pare „inadmisibil” ca unele state membre NATO să considere că şi-au încheiat misiunea în Afganistan, invocând articolul 5 din Tratatul Alianţei. „Alianţa NATO acţionează în Afganistan ca un tot compact, solidar cu evenimentele din 9 a 11-a, din 11 a 9-a, pardon, ce au avut loc în Statele Unite şi care au declanşat războiul antiterorist pe teritoriul Afganistanului, chiar cu extinderile sale dincolo de frontiera Afganistanului. Aici aş face menţiunea că în continuare trebuie ca Alianţa să rămână solidară”, a spus şeful statului joi, la Aeroportul Henri Coandă, înainte de a pleca la Praga, unde va participa la dineul de lucru oferit de preşedintele SUA, Barack Obama, liderilor din Europa Centrală şi de Est. „Mi se pare inadmisibil ca unele state să considere că şi-au încheiat misiunea din Afganistan”, a subliniat Băsescu, arătând că este adevărat că Alianţa şi-a atins deja câteva obiective fundamentale, cum ar fi „alungarea de la putere a talibanilor cu toată ideologia lor absolut teroristă şi nedemocratică şi crearea condiţiilor pentru ca în Afganistan să se desfăşoare alegeri libere”. „Dar suntem departe de a putea spune că misiunea în Afganistan este îndeplinită, aceasta cu atât mai mult cu cât în ultima perioadă Alianţa a fost în dificultate din punct de vedere militar. Poziţia României este că, în baza articolului 5 din Tratat, toate statele membre NATO trebuie să îşi asume în mod egal responsabilităţi pentru eliminarea elementelor teroriste din Afganistan şi pentru aducerea Afganistanului la situaţia în care instituţiile într-un stat democratic să funcţioneze, populaţia să aibă o perspectivă garantată de stat şi nu pusă sub semnul întrebării de terorism, trafic de droguri şi alte ameninţări asimetrice. Punctul nostru de vedere este în continuare acela că trebuie să ne asumăm integral responsabilitatea aducerii Afganistanului la stadiul de stat democratic”, a pledat Traian Băsescu. Şeful statului a subliniat, de asemenea, că va pleda, în cadrul reuniunii cu preşedintele Obama, pentru menţinerea valabilităţii integrale a articolului 5 din Tratatul Alianţei. Preşedintele a arătat că, pentru a garanta securitatea propriilor trupe, având în vedere misiunile pe care le are de îndeplinit, România şi-a dublat în 2009 efectivele faţă de 2008, trecând de la circa 500 de militari la 1.058 militari, iar pentru 2010 era prevăzută o creştere a efectivelor cu 150 de militari. „În penultima şedinţă CSAT am constatat că, datorită misiunilor pe care le îndeplinim, ne punem trupele în insecuritate, dacă nu mărim efectivele cu încă 600 de militari, deci până în luna septembrie România va avea în Afganistan 1.800 de militari pentru a-şi putea îndeplini misiunea cu maximă securitate pentru trupele pe care le avem dislocate acolo. Sigur, analiza pe Afganistan este mult mai cuprinzătoare, probabil dacă vom avea ocazia după revenirea de la Praga vom face o astfel de discuţie publică”, şi-a încheiat preşedintele Băsescu pledoaria legată de Afganistan, unul dintre subietele ce vor fi abordate la dineul de joi. Americanii, care şi-au suplimentat trupele cu 30.000 de oameni, depun eforturi pentru a le creşte moralul aliaţilor europeni şi pentru a-i mobiliza, în pofida opiniei publice din ce în ce mai ostile faţă de menţinerea soldaţilor în Afganistan. În februarie, Olanda a intrat în criză politică din cauza divergenţelor din coaliţia guvernamentală pe tema trupelor din Afganistan. Ca urmare, retragerea trupelor olandeze va începe în august şi se va încheia la sfârşitul anului, potrivit unei decizii luate în 2007 de Guvern. Berlinul, criticat adesea pentru lipsa de angajament în Afganistan, vrea să-şi înceapă retragerea în 2011, dar încă nu a fixat o dată pentru retragerea completă a soldaţilor. Data oficială a retragerii contingentului canadian – de 2.800 de oameni – a fost stabilită pentru 2011, iar administraţia Obama speră că va convinge Ottawa să acorde o susţinere logistică după această dată. Contingentul britanic – prezent cu 10.000 de oameni – ar putea fi redus de la începutul anului viitor, iar majoritatea trupelor se vor întoarce în ţară în următorii cinci ani.