Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis, luni seara, că recursul lui Gigi Becali în privinţa sechestrului instituit pe suma de 1,7 milioane de euro, din dosarul „Valiza” este admisibil, acordând termen pentru 14 iunie, în vederea judecării contestaţiei europarlamentarului. Astfel, Înalta Curte a respins, luni, ca nefondată excepţia inadmisibilităţii recursului lui Becali, ridicată de reprezentantul DNA. Completul de 9 Judecători al ÎCCJ a stabilit termen la 14 iunie, în vederea judecării recursului. Completul de 9 Judecători al ÎCCJ a rămas, luni, în pronunţare pe excepţia inadmisibilităţii recursului făcut de europarlamentarul Gigi Becali împotriva deciziei aceleiaşi instanţe, prin care i-a fost respinsă o cerere de returnare a banilor confiscaţi de anchetatori în dosarul „Valiza”. Completul de 9 Judecători a luat în discuţie luni recursul lui Gigi Becali împotriva unei decizii anterioarea a Secţiei Penale a Înaltei Curţi, prin care o cerere a sa de ridicare a sechestrului asupra banilor confiscaţi în dosarul „Valiza” a fost respinsă. Procurorul DNA a ridicat, în faţa judecătorilor, excepţia inadmisibilităţii recursului, susţinând că măsura asiguratorie se poate ataca doar printr-o contestaţie, nu pe calea unui recurs. Avocatul Gheorghiţă Mateuţ, care l-a reprezentat pe Becali, a cerut respingerea excepţiei. La ieşirea din sala de judecată, europarlamentarul Gigi Becali s-a arătat nemulţumit de faptul că magistraţii nu au judecat recusul său. Becali le-a spus jurnaliştilor că „s-a trezit degeaba de dimineaţă ca prostul” şi că s-a pregătit pentru a-şi susţine punctul de vedere în faţa Completului de 9 Judecători, pe care finanţatorul Stelei i-a numit „sfinţi”. Becali a susţinut că vrea recuperarea banilor confiscaţi de anchetatori „pentru că sunt ai lui”, însă nu a dat un răspuns ferm în legătură cu planurile pe care le are cu suma de 1,7 milioane de euro. Procesul „Valiza” a ajuns, la începutul lunii martie, la Curtea Constituţională, după ce magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au admis excepţia de neconstituţionalitate ridicată de inculpaţi, în legătură cu mai multe articole din Codul Penal, care ar intra în contradicţie cu legea fundamentală. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a început, pe 26 noiembrie 2009, judecarea dosarului „Valiza”, în care europarlamentarul George Becali este acuzat de dare de mită, după ce Curtea de Apel Cluj şi-a declinat competenţa în favoarea instanţei supreme, pe motiv că patronul Stelei a devenit europarlamentar în vara acestui an. Procurorii anticorupţie i-au trimis în judecată, în data de 18 decembrie 2008, pe Gigi Becali, finanţatorul echipei Steaua, pe Teia Sponte, vicepreşedinte al Consiliului de Admnistraţie al FC Steaua, şi pe Victor Piţurcă, antrenorul echipei naţionale de fotbal, în dosarul „Valiza”. În judecată au mai fost trimişi Florentina Alina Ciul, avocat în cadrul Baroului Bucureşti, în sarcina căreia s-au reţinut infracţiunile de favorizare a infractorului în legătură cu infracţiunile de corupţie şi fals în înscrisuri sub semnătură privată (două fapte), Radu Marino, acuzat de favorizare a infractorului în legătură cu infracţiunile de corupţie şi fals în înscrisuri sub semnătură privată (două fapte), şi Raul Volcinschi, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de favorizare a infractorului în legătură cu infracţiunile de corupţie. Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, în data de 11 mai 2006, Gigi Becali, în calitate de finanţator şi acţionar al F.C.„Steaua Bucureşti” S.A., a promis fiecărui jucător de fotbal al clubului „Gloria 1922 Bistriţa” sume de bani cuprinse între 5.000 – 10.000 euro, pentru ca aceştia să îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu prevăzute în contractele de muncă constând în apărarea corectă a şanselor de joc şi obţinerea unui rezultat favorabil, în meciul cu echipa F.C. „Rapid Bucureşti”, programat la 12 mai 2006, în cadrul etapei a 27-a din Campionatului Naţional de Fotbal – Divizia A. În data de 7 mai 2008, asupra lui Teia Sponte, aflat în Cluj-Napoca, a fost găsită suma de 1,7 milioane de euro, care a fost indisponibilizată de procurori prin instituirea sechestrului asigurator, în baza art.163 din Codul de procedură penală, raportat la art.255 alin. 4, Cod penal. Teia Sponte a susţinut că banii aceia erau daţi de George Becali pentru a cumpăra terenuri în Cluj şi nu pentru a premia jucătorii Universităţii Cluj în eventualitatea în care aceştia câştigau meciul cu CFR Cluj.