Ultimul lider sovietic Mihail Gorbaciov a declarat miercuri la Bucureşti, în prezenţa fostului preşedinte Ion Iliescu, că soţii Ceauşescu nu trebuiau împuşcaţi  „ca nişte animale”, indiferent cât de grea era situaţia în România. „Un asemenea gest nu poate fi acceptat”, a spus Gorbaciov, cunoscut pentru antipatia pe care a avut-o faţă de fostul dictator român. Părintele perestroikăi a apreciat însă libertatea de exprimare şi democraţia pe care au adus-o evenimentele din decembrie ’89. El a făcut această declaraţie la ieşirea de la dineul pe care l-a avut cu o serie de personalităţi, între care foştii preşedinţi Ion Iliescu şi Emil Constantinescu. Ultimul lider sovietic Mihail Gorbaciov a declarat miercuri că s-a hotărât să revină în România – pentru prima oară de la căderea lui Ceauşescu – pentru că la anul împlineşte deja 80 de ani şi a vrut să-l întâlnească pe fostul preşedinte, pe care l-a cunoscut de mult timp, aluzie la Ion Iliescu. „Am vrut să mă întâlnesc cu fostul dumneavoastră preşedinte, pe care l-am cunoscut de mult timp”, a spus Mihail Gorbaciov la sosire pe aeroportul Băneasa din Bucureşti. „Am hotărât să vin, pentru că la anul împlinesc 80 de ani, deja timpul trece foarte repede”, a adăugat părintele perestroikăi. Mihail Gorbaciov a venit în România la invitaţia unei firme private pentru a participa la lansarea unui nou cotidian, „Puterea”. De altfel, Gorbaciov a fost foarte curtenitor la adresa presei din România. „Aş vrea să vă salut, prieteni din România, şi ca întotdeauna presa ne ajută să stabilim acest contact foarte repede”, a spus laureatul premiului Nobel pentru Pace. Prima vizită a lui Gorbaciov în România a avut loc între 25 şi 27 mai 1987, la doi ani după ce preluase conducerea Uniunii Sovietice, când, potrivit unor documente din epocă, nu a fost deloc încântat de Ceauşescu. A revenit totuşi în România, doi ani mai târziu, în iulie 1989, când Bucureştiul a găzduit lucrările Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia. La 4 decembrie 1989, Ceauşescu şi Gorbaciov au mai avut o întâlnire oficială la Moscova. După ce Gorbaciov a refuzat o invitaţie la vânătoare în România, Ceauşescu s-a întors în ţară extrem de iritat şi hotărât să continue rezistenţa în faţa schimbărilor iniţiate de URSS. Trei săptămâni mai târziu Ceauşescu era executat la Târgovişte. De altfel, rolul lui Mihail Gorbaciov în înlăturarea dictatorului român a fost unul covârşitor. „Ceauşescu s-a supărat foarte tare, când eu, în mod public, la o mare adunare, am vorbit despre transparenţă, despre reformă”, a mărturisit Gorbaciov. Potrivit unor mărturii, cei doi ar fi fost la un moment dat pe punctul de a se încăiera, fiind despărţiţi de bodyguarzi. Născut la 2 martie 1931, Gorbaciov a condus Uniunea Sovietică din 1985 până în 1991. Încercările sale de reformă au dus la încheierea Războiului Rece, la încetarea monopolului politic al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi la prăbuşirea Uniunii Sovietice. Practic, împreună cu foştii preşedinţi americani Ronald Reagan şi George Bush şi cu fostul cancelar german Helmut Kohl, a readus libertatea în Europa de Est. A primit Premiul Nobel pentru Pace în 1990. Ales secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice la 11 martie 1985, avea 54 de ani când devenea primul lider al partidului născut după victoria Revoluţiei Bolşevice din 1917. Gorbaciov a introdus în cadrul aşa-numitului program „perestroika”, reforme economice, despre care credea că vor ridica nivelul de trai al populaţiei şi productivitatea muncii. În acele vremuri, numeroase dintre reformele sale au fost considerate radicale de către birocraţii conservatori ai partidului. În 1985, Gorbaciov a declarat că sistemul economic sovietic era osificat şi că reorganizarea lui era imediat necesară. La început, reformele lui au fost cunoscute ca „uskorenie” (accelerare), dar, mai apoi, termenul „perestroika” (reconstrucţie) a devenit mult mai popular. „Perestroika” era însoţită de „Glasnost”, cuvânt care s-ar traduce prin „transparenţă” şi viza deschiderea liderilor comunişti faţă de cetăţeni. În 1988, revista americană Time îl declara omul anului.