Consiliul Europei cere ca lucrările de la canalul Bîstroe să fie monitorizate
Consiliul Europei a formulat, joi, mai multe recomandări, printre care şi necesitatea monitorizării lucrărilor la Canalul Bîstroe din perspectiva efectelor transfrontaliere dăunătoare, cu prilejul reînnoirii distincţiei de spaţiu european protejat acordată Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Consiliul Europei confirmă astfel, încă o dată, că proiectul ucrainean de construire a unui canal de navigaţie de mare adâncime în Delta Dunării este dăunător pentru ecosistemul acesteia.
România şi Ucraina au disensiuni în legătură cu lucrările desfăşurate de partea ucraineană la Canalul Bîstroe, dosar în care partea română acuză Kievul că nu respectă Convenţia Espoo. Ministerul de Externe salută decizia de joi a Comitetului de miniştri al Consiliului Europei de a reînnoi distincţia de spaţiu european protejat acordată în anul 2000 Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. „Această distincţie, care ia forma diplomei europene a zonelor protejate, este una din cele mai prestigioase din Europa, atât datorită criteriilor ştiinţifice care trebuie respectate, cât şi mecanismului de monitorizare continuă a respectării acestora”, menţionează MAE. Diploma a fost acordată iniţial în anul 2000 Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării deoarece, prin zonele sale umede care adăpostesc o floră şi o faună extrem de diversă, în special specii de peşti, ea are o valoare biologică, peisagistică şi culturală deosebită pentru Europa. Consiliul Europei acordă din 1956 diploma europeană a zonelor protejate regiunilor care prezintă o importanţă deosebită pentru conservarea diversităţii biologice, geologice şi peisagistice din Europa. Unul dintre criteriile esenţiale ale acordării diplomei este ca aceste zone să fie cuprinse în cadrul unui sistem adecvat de protecţie. Procesul care precede acordarea şi reînnoirea diplomei presupune analiza documentaţiilor tehnice transmise de statele membre ale Consiliului Europei, precum şi vizite efectuate de experţi independenţi în zonele protejate. Rolul diplomei este pe de o parte de a răsplăti statele membre pentru eforturile întreprinse în vederea protejării anumitor zone şi, pe de altă parte, prin faptul că este acordată pentru o perioadă limitată – cinci ani -, care poate fi prelungită, de a încuraja statele membre să continue demersurile de protejare a acestor zone. În România, Comitetul de Miniştri a acordat diploma europeană a zonelor protejate Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, în anul 2000, Parcurilor Naţionale Retezat, în 2008, şi Piatra Craiului, în 2006. Autorităţile ucrainene insistă pentru includerea în sfera de aplicare a noii Convenţii de la Belgrad privind regimul navigaţiei pe Dunăre a canalulului Bîstroe, dar România respinge această iniţiativă, ceea ce duce la blocarea procesului de revizuire a intrumentului juridic. Ministerul român de Externe a precizat, la solicitarea NewsIn, că ambasadorul României la Kiev, Traian Laurenţiu Hristea, a făcut la 16 iulie o vizită de prezentare la noua conducere a Ministerului Transporturilor şi Comunicaţiilor din Ucraina, având discuţii cu o delegaţie condusă de ministrul Konstiantin Efimenko. Potrivit MAE, vizita a avut loc la iniţiativa părţii române, iar cu această ocazie au fost discutate unele aspecte privind colaborarea bilaterală, cu accent pe proiectele de cooperare transfrontalieră în domeniul transporturilor. În cursul discuţiilor, partea română a subliniat necesitatea respectării cu bună-credinţă de către Ucraina a procedurilor de consultare şi cooperare prevăzute de Convenţia Espoo, precum şi a celorlalte convenţii internaţionale aplicabile în cazul proiectului canalului de navigaţie de mare adâncime realizat de Ucraina pe braţele Chilia şi Bîstroe ale Dunării. Ambasadorul Hristea a arătat că autorităţile ucrainene nu sunt îndreptăţite să efectueze lucrări suplimentare în cadrul proiectului, până la finalizarea procedurilor prevăzute de normele internaţionale, menţionează MAE. În ceea ce priveşte chestiunea Convenţiei de la Belgrad privind regimul navigaţiei pe Dunăre, partea care a iniţiat procesul de revizuire a acestui instrument juridic a fost România – statul riveran pe teritoriul căruia se află cea mai întinsă porţiune a fluviului, arată Ministerul de Externe. Blocajul actual în care se află acest proces este datorat autorităţilor ucrainene, care insistă pentru includerea în sfera de aplicarea a noii Convenţii a canalului Bîstroe, în prezent doar Canalul Sulina având statut de cale navigabilă internaţională, conform Convenţiei de la Belgrad. „Propunerea este inacceptabilă pentru partea română, întrucât ar echivala cu omologarea juridică a unui proiect realizat cu încălcarea normelor şi standardelor internaţionale. Poziţia părţii române în această materie a fost comunicată părţii ucrainene. Partea română este deschisă oricăror variante de finalizare a procesului de revizuire a Convenţiei de la Belgrad care să respecte interesele tuturor statelor riverane, inclusiv ale României”, precizează MAE. Referitor la preocupările exprimate recent de oficiali ucraineni privind presupuse acţiuni cu impact negativ asupra mediului ale părţii române în Delta Dunării, MAE reiterează că România respectă pe deplin obligaţiile de mediu cu privire la activităţile întreprinse pe teritoriul său. Problematica pretinselor activităţi ale României în Delta Dunării a fost analizată deja de Comitetul de Implementare a Convenţiei Espoo – organul competent să evalueze aplicarea acestei Convenţii – urmare unei plângeri a Ucrainei împotriva României, depusă la 6 martie 2009. Comitetul de Implementare a concluzionat, în cadrul sesiunii din perioada 23-25 februarie 2010, că partea română nu a încălcat prevederile Convenţiei cu privire la niciuna din activităţile la care se făcea referire în sesizarea Ucrainei, adaugă Ministerul de Externe. România a notificat partea ucraineană, în conformitate cu prevederile Convenţiei Espoo cu privire la proiectele cu posibil impact transfrontalier asupra teritoriului ucrainean. Partea română a răspuns şi răspunde, în mod constant, solicitărilor oficiale de informaţii şi clarificări transmise de autorităţile ucrainene pe această temă. Agenţia Ukrinform a relatat marţi că ministrul ucrainean al transportului şi comunicaţiilor, Kostiantin Efimenko, i-a transmis ambasadorului român la Kiev, Traian Laurenţiu Hristea, o cerere de clarificări privind poziţia României faţă de Convenţia privind regimul navigaţiei pe Dunăre. Ucraina, alături de majoritatea ţărilor din regiunea Dunării care sunt membre al Comisiei Dunării, susţine consolidarea cooperării în domeniul transportului pe căile navigabile interne şi liberalizarea pieţelor serviciilor de transport prin modernizarea cadrului legal de navigare pe Dunăre, potrivit ministrului. De asemenea, el a subliniat că Ucraina intenţionează să investească resurse semnificative în dezvoltarea regiunii Dunării, iar canalul de mare adâncime Bîstroe este prioritatea în acest dosar. Efimenko i-a dat asigurări diplomatului român că Ministerul ucrainean al Transportului a admis toate obligaţiile internaţionale asumate în legătură cu acest proiect şi va depune suficiente eforturi în viitor pentru ca dezvoltarea canalului Bîstroe să fie atât în beneficiul Ucrainei, cât şi în cel al societăţii europene. Săptămâna trecută, premierul ucrainean Mikola Azarov şi-a exprimat îngrijorarea faţă de o aşa-zisă decizie a României de a extinde Delta Dunării, într-o întâlnire avută cu comisarul european pentru politică regională, Johannes Hahn. „Suntem îngrijoraţi în legătură cu poziţia României, care desfăşoară unilateral operaţiuni de extindere a Dunării, pentru a redirecţiona transportul de mărfuri către porturile sale. Vrem să atragem atenţia asupra faptului că astfel de chestiuni ar trebui rezolvate numai prin negocieri bilaterale şi, dacă va fi necesar, prin participarea conducerii Comisiei Europene”, a spus Azarov.
