Manifestanţii egipteni au rămas pe poziţii duminică, în a şasea zi a protestelor, spunând că vor lupta până când preşedintele Hosni Mubarak va renunţa la putere, în timp ce fostul şef al AIEA, Mohamed ElBaradei, coborât în mijlocul demonstranţilor, pare să câştige tot mai multă încredere populară. Având în faţă un viitor nesigur, protestatarii – majoritatea neafiliaţi niciunul partid politic – au sfidat atât restricţiile de circulaţie, cât şi elicopterele şi avioanele militare care au zburat la joasă altitudine deasupra Cairo. „Nu vom pleca până când nu pleacă Mubarak”, au scandat ei, atmosfera transformându-se rapid din jubilaţie în furie. Protestatarii au fluturat pancarte şi foi de hârtie pe care scria doar „Pleacă”. Ei au continuat să se strângă în centrele oraşelor din întregul Egipt, de la Mansoura, o localitate izolată din nord, până la Alexandria, al doilea oraş ca mărime din ţară, situat în vest. Până acum, cel puţin 150 de persoane şi-au pierdut viaţa în ciocniri, iar peste 4.000 au fost rănite, potrivit medicilor. Locuitorii din oraşele mari au format comitete civile, într-un efort pentru a-şi proteja familiile şi proprietăţile de hoţi. O parte dintre aceste grupuri au arestat vandali, în condiţiile în care poliţia nu a apărut, iar armata a refuzat să intervină direct şi a îndemnat cetăţenii să se apere singuri. Jafurile au provocat diviziuni în Egipt, teama pentru propria siguranţă determinând unii cetăţeni să îi confrunte pe protestatari şi să ceară încheierea haosului. Unii şi-au exprimat speranţa că poliţia se va întoarce, după ce forţele de ordine s-au retras de pe străzi vineri, în prima zi de ciocniri intense. Martori oculari au declarat pentru DPA că o parte dintre cei care au comis jafuri au fost chiar poliţişti. Nu se ştie, însă, dacă aceştia au acţionat pe cont propriu sau dacă urmează ordine. La Muzeul Egiptean, din Cairo, s-au înregistrat distrugeri ale unor artefacte, inclusiv din expoziţia consacrată regelui Tutankhamon, dar acestea au fost limitate la o secţiune a clădirii, potrivit oficialilor. Poliţişti rebeli au fost acuzaţi pentru aceste distrugeri. În haosul provocat de revolte, mii de deţinuţi ar fi evadat de la centrele de detenţie din mai multe oraşe, zeci ar fi fost ucişi şi cel puţin un înalt oficial din administraţia penitenciarelor a fost asasinat. Potrivit televiziunii de stat, armata a capturat din nou zeci de deţinuţi, iar 450 de manifestanţi au fost arestaţi în diverse zone ale ţării. În timp ce protestele au luat amploare în Egipt, nenumăraţi străini şi-au făcut planuri să părăsească ţara, din cauza violenţelor. Mai multe ţări, printre care Statele Unite, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Iordania, India şi Liban au anunţat că vor organiza zboruri de evacuare. Între timp, liderii grupurilor de opoziţie au anunţat că poartă negocieri pentru a forma un guvern de unitate naţională, fără Mubarak sau partidul său. Gamal Nasser, un purtător de cuvânt al organizaţiei Fraţii Musulmani, a declarat pentru DPA că gruparea sa discută acest subiect cu Mohammed ElBaradei – fostul şef al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA). Acesta le-a dat asigurări manifestanţilor strânşi în centrul Cairo că schimbarea va veni în Egipt în câteva zile. „V-aţi recuperat drepturile şi ceea ce am început acum nu mai poate fi dat înapoi. Avem o cerere principală – sfârşitul regimului şi începutul unei etape noi, unui Egipt nou. Mă plec în faţa poporului Egiptului în semn de respect. Vă cer să aveţi răbdare, schimbarea va veni în următoarele câteva zile”, a declarat liderul opoziţiei. Însă unii manifestanţi din piaţa Tahrir au îndoieli în legătură cu ElBaradei. Mulţi din tabăra liberală îl văd pe laureatul premiului Nobel pentru pace drept un potenţial lider care ar fi ascultat în Occident şi care poate implementa reforme democratice şi economice – dar acest punct de vedere nu este universal. La Washington, secretarul de stat Hillary Clinton a declarat că Statele Unite vor o tranziţie paşnică a puterii în Egipt. „Nu vrem să vedem o preluare cu forţa a puterii care nu ar duce la democraţie, ci la oprimare şi la finalul aspiraţiilor poporului egiptean”, a spus ea. Clinton a subliniat că Statele Unite vor „să vadă alegeri libere şi corecte şi cred că acesta va fi unul dintre rezultatele a ceea ce se întâmplă acum în Egipt”. Deşi SUA au fost mult timp aliat al lui Mubarak, preşedintele Barack Obama a declarat că Washingtonul susţine drepturile universale ale poporului egiptean. La rândul său, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a făcut din nou duminică apel la reţinere şi la respectarea drepturilor omului în Egipt. „În întreaga lume, liderii trebuie să asculte mai atent, mai sincer vocea poporului, aspiraţiile sale, speranţele sale pentru un viitor mai bun”, a spus Ban, la summitul Uniunii Africane ce are loc în capitala Etiopiei, Addis Abeba. La acelaşi summit, preşedintele Nicolas Sarkozy a dat asigurări că Franţa este alături, „cu prietenie şi respect, de tunisieni şi de egipteni în acest moment crucial”. „Violenţa, din orice sursă, nu este niciodată o soluţie, pentru că violenţa duce numai la şi mai multă violenţă”, a adăugat el. Premierul Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul urmăreşte „cu nelinişte” evenimentele din Egipt şi din restul regiunii. „Eforturile noastre vizează continuarea şi menţinerea stabilităţii şi securităţii în regiunea noastră. Vă amintesc faptul că pacea dintre Israel şi Egipt durează de peste trei decenii şi că scopul nostru este să ne asigurăm că aceste relaţii continuă”, a spus el la reuniunea săptămânală a guvernului. Conexiunile la internet din aproape toată ţara erau blocate încă duminică, iar postul de televiziune al-Jazeera a anunţat că a fost obligat să îşi închidă biroul de la Cairo. Şi jurnalişti ai unor posturi occidentale de televiziune au declarat că li s-a ordonat să nu filmeze manifestaţiile.