Croaţia a făcut lobby pentru aderarea la UE cu bani ilegali

Trei europarlamentari socialişti au cerut Biroului UE antifraudă să ancheteze afirmaţiile fostului trezorier al partidului fostului premier croat Ivo Sanader, care a spus că bani ilegali au fost folosiţi pentru a se face lobby la Bruxelles în vederea accelerării aderării ţării la UE. Fostul premier, arestat în Austria luna trecută pentru acuzaţii de corupţie, ar fi folosit firme ale statului „pentru a strânge genţi cu bani” de la companii private, bani care apoi erau transferate partidului, dar şi folosiţi pentru „lobby la Bruxelles”, a declarat Mladen Barisici, fostul trezorier al partidului HDZ. „Nu este doar o problemă a Croaţiei. Dacă premierul de atunci a folosit bani în moduri ilegale pentru a influenţa Bruxelles-ul, este şi o problemă a UE, iar OLAF ar trebui să investigheze”, a declarat europarlamentarul socialist suedez Goran Farm. Farm este unul dintre cei trei europarlamentari care au formulat cererea. Farm a spus că acest lucru nu duce la probleme în aderarea ţării la UE, care este încă văzută ca realizabilă la 1 iulie 2012. „Este mai mult o ocazie pentru Croaţia de a arăta că este pregătită să se ocupe de persoane de rang înalt suspectate de fraudă. Dacă tratează acest caz cu seriozitate, nu ar trebui să fie nicio problemă pentru calendarul de aderare”, a explicat el. După experienţa cu Bulgaria şi România – care au fost primite în UE fără să fie deplin pregătite în privinţa combaterii corupţiei şi crimei organizate – PE are acum cerinţe dure pentru autorităţile croate, pentru a se asigura că ele sunt gata de aderare. Farm a spus că nu este un susţinător al impunerii Mecanismului de verificare în privinţa reformei în justiţie şi a combaterii corupţiei – cum este cazul pentru Bulgaria şi România – din moment ce rezultatele se obţin mai uşor înainte de aderare. Bucureştiul a sugerat deja că ar putea cere un astfel de mecanism pentru Zagreb, ca parte a reacţiei la vestea că nu va adera la Schengen în martie, aşa cum spera. Unii comentatori din Croaţia cred însă că mecanismul nu ar fi o idee rea. „Ar fi bine să avem un mecanism de monitorizare, pentru că nu vom putea rezolva problema corupţiei din interiorul HDZ”, spune Natascha Srdoc, de la Institutul Adriatic. Srdoc susţine şi prezenţa unor „judecători vizitatori” din state din UE în cazurile de mare importanţă, pentru că sistemul judiciar croat este pera slab şi supus influenţei politice pentru a combate corupţia la nivel înalt. „Puţinele cazuri pe care le-am început – inclusiv cel împotriva lui Sanader – au fost generate de procurori străini”, spune ea. În afară de dosarul Sanader, într-un alt caz important, cu ramificaţii în Germania şi Austria, mai mulţi politicieni şi generali ar fi delapidat şi ascuns bani din contracte de armament cu Banca austriacă Hype Alpe Adria, anchetată acum pentru spălare de bani. În ceea ce priveşte „dosarul” curat al actualului premier croat, Jadranka Kosor, Srdoc spune că acest lucru este sub semnul întrebării, din moment ce premierul a făcut parte din guvern când Sanader ar fi primit „genţi cu bani” de la companii. Mai degrabă, avântul ei anticorupţie, ce a dus la excluderea a patru miniştri consideraţi corupţi, este motivat de dorinţa de a câştiga alegerile generale de anul acesta şi de a obţine aderarea Croaţiei la UE.