soldati danilaMarți, 31 octombrie, a fost Ziua Internațională a Mării Negre, pe care am ales s-o celebrez printr-o postare pe blog și pe Facebook. Joi 2 noiembrie, din reflex, am intrat pe pagina de Facebook și… surpriză! Apăruseră două comentarii, de fapt un comentariu și o îngânare nesemnificativă. Mi-a atras atenția autorul comentariului, nimeni altul decât generalul Ștefan Dănilă, șeful Armatei Române între 2010 și 2014 și, ca atare, șeful meu la acea vreme. Ștefan Dănilă: „Nu pot să cred! Cum poate un demnitar român să recunoască Crimeea ca parte a Rusiei? De când are Crimeea zonă economică exclusivă la Marea Neagră?” Comenatriul domnului Dănilă este genul de intervenție care te descumpănește. Aproape că te cuprind îndoielile. Cum omul e vehement și foarte sigur pe el, te face să nu mai ai încredere deloc în tine. Nu că ar fi rău să ai îndoieli, ca orice om normal (proștii au numai certitudini!), dar nu să te copleșească. Trag aer în piept și mai citesc o dată comentariul. Mă liniștesc! Omul e fabulos! Din păcate! Răspund după cum urmează: „Stimați domni! În partea de Est a Mării Negre, la Nord de Georgia, este și Rusia. Chiar nu ați auzit de Soci domnule general Dănilă, locul unde domnul Putin petrece jumătate de an? Cam pe acolo are Rusia Zonă Economică Exclusivă. Dacă nu m-ați crezut pe mine și pentru că nu ați știut până acum, citiți aici  http://dan-caragea.ro/blog/2014/04/28/impartirea-marii-negre/ Ați fi meritat să vă răspund pe măsura aroganței dvstră!”

După fix jumătate de oră de la apariția răspunsului meu, ce credeți că face domnul general?  Ce nu se face niciodată în atari situații. Sterge comentariul! Am așteptat până acum să-și ceară scuze sau, mă rog, să-mi dea o explicație. În zadar! M-am simțit dator să ofer aceste detalii pentru vizitatorii paginii mele, care, timp de 10 ore, au văzut numai comentariul domnului general Dănilă, nu și răspunsul meu și care, poate, or fi crezut că omul are dreptate. În egală măsură, răspunsul meu este conform cu principiul de la care nu voi abdica niciodată: toleranța necritică și intoleranța sunt la fel de inacceptabile. Așa că dați-mi voie să fiu critic și în cazul acesta, evident, argumentat și fără încrâncenare. Așadar, domnul general Dănilă a invadat intimitatea mea virtuală, pe care o împart cu peste 15.000 de prieteni, fiind arogant și proferând numai prostii. Rar mi-a fost dat să văd atâtea „gloanțe oarbe trase la foc automat”. De nicăieri din comentariul meu nu rezultă că recunosc Crimeea ca parte a Rusiei. Nicidecum! Iar legat de Zona Economică Exclusivă a Rusiei la Marea Neagră am scris în răspuns. Nu reiau! Sigur că ignoranța nu e o virtute. Nu e deloc grozav să nu știi aceste lucruri mai ales când ai fost șeful Armatei Române atâta amar de vreme! Dar dacă peste lipsa de știință pot trece că, nu-i așa, am fost dascăl și nu ar fi prima dată, nu pot accepta modul fraudulos în care domnul general a părăsit această discuție pe care domnia sa a provocat-o. Am crezut întotdeauna că nu trebuie să înveți un „soldat” ce e onoarea. Iată că m-am înșelat! Până data viitoare, vorba lu’ conu Iancu Caragiale, fiți sănătoși și veseli!

Vergil Chitac