Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va decide, joi, dacă trimite la CCR dosarul foştilor miniştri Codruţ Sereş şi Zsolt Nagy, în care cei doi sunt acuzaţi de trădare prin transmitere de secrete, după ce Gabor Kerekeş, judecat în acelaşi dosar, a invocat o excepţie de neconstituţionalitate.

Astfel, avocatul lui Kerekeş, fost secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor, pe vremea când instituţia era condusă de Zsolt Nagy, a invocat, la termenul de luni, excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 32 şi 37 din Codul de procedură penală, care reglementează situaţiile în care pot fi conexate cauzele. Avocatul a susţinut că cele două prevederi ar încălca dreptul constituţional la un proces echitabil. Avocaţii au susţinut că excepţia invocată este admisibilă, deoarece prevederile atacate încalcă dreptul la un proces echitabil al clienţilor lor. De asemenea, apărătorii au criticat cererea DIICOT de reunire a cauzelor, după ce procurorii aceluiaşi parchet au trimis în instanţă trei dosare, toate disjunse din aceeaşi cauză. Excepţia, care a fost susţinută de avocaţii tuturor celor trimişi în judecată în dosarul foştilor miniştri, a fost discutată înainte ca Înalta Curte să decidă asupra reunirii dosarului foştilor miniştri cu cel în care sunt judecaţi Vadim Benyatov şi Stamen Stanchev. ÎCCJ a decis că se va pronunţa joi pe excepţia de neconstituţionalitate invocată în dosarul foştilor miniştri, amânând, totodată, pronunţarea cu privire la acordarea unui termen în dosarul Stanchev-Benyatov, care se află pe rolul ÎCCJ de mai mult de un an, în vederea discutării reunirii cu dosarul Nagy-Sereş. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a amânat, mai mult de un an, discutarea reunirii celor două dosare ale privatizărilor strategice, amânările fiind pronunţate ca urmare a viciilor de procedură cu cetăţenii străinii trimişi în judecată în aceste dosare. Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au decis, în 11 aprilie 2009, conexarea dosarele lui Vadim Benyatov, acuzat de spionaj, cu cel al lui Stamen Stanchev, Dorinel Mucea şi Radu Donciu, acuzaţi de trădare prin transmitere de secrete. Totodată, judecătorii au stabilit trimiterea noului dosar la instanţa supremă, care să decidă dacă îl conexează cu cel al foştilor miniştri Codruţ Şereş şi Zolt Nagy. Procurorii au trimis, în aprilie 2007, la Curtea de Apel Bucureşti, o parte disjunsă din ancheta în cazul privatizările strategice, fiind vorba de primul dosar din cel mare, care îi vizează doar pe Stamen Stanchev, Dorinel Mucea şi Radu Mihai Donciu. Pe 13 septembrie 2007, Vadim Benyatov a fost trimis, la rândul lui, în judecată pentru spionaj, la aproape o lună după ce părăsise ţara, acesta fiind al doilea dosar disjuns din dosarul mare al privatizărilor strategice. Cel de-al treilea dosar este al fostul ministru al Economiei şi Comerţului, Codruţ Şereş, şi fostul ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, Zsolt Nagy, acuzaţi de trădare prin transmitere de secrete. În acest dosar, mai sunt trimişi în judecată Gabor Kerekeş, fost secretar de stat în ministerul condus de Nagy, cetăţeanul româno-american Mircea Flore, senior director la CSFB Europe Ltd. Londra, cetăţeanul ceh Michal Susak şi cetăţeanul turc Oral Mustafa. În sarcina celor şase s-a reţinut că, în perioada 30 mai 2005 – 21 noiembrie 2006, au constituit sau aderat la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional, din care au făcut parte şi inculpaţii Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Mihai Dorel Mucea şi Mihai Radu Donciu, în scopul comiterii unor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material, arată procurorii. Din rezoluţia întocmită de procurori, reiese că mai multe firme şi consorţii străine l-ar fi folosit pe Stamen Stanchev pentru obţinerea unor informaţii din interior care să-i favorizeze în procesul de privatizare a unor importante societăţi de stat – Electrica Muntenia Sud 1, Radiocomunicaţii SA, Poşta Română, Romtelecom, Petrom. Mucea şi Donciu scoteau din interiorul celor două ministere la care lucrau informaţii secrete despre privatizarea unor „obiective strategice”, informaţii „nedestinate publicităţii”, apoi le transmiteau direct lui Stantchev, lui Mustafa Oral – considerat „canal de legătură” – sau direct unor cetăţeni străini. În general, de la Stantchev, datele despre starea licitaţiilor ajungeau la persoane din străinătate care le foloseau pentru ca firmele pe care le reprezentau să câştige licitaţiile pentru consultanţă sau privatizare. Robert Marius Neagoe, soţul fostului preşedintei Tribunalului Municipiului Bucureşti Monalisa Neagoe – avea rolul de a promova proiecte ale unor acte elaborate în aşa fel încât licitaţiile să fie câştigate de cel care făcuse comanda prin Stantchev. Benyatov primea informaţiile şi le furniza la rândul lui unor firme, concurente înainte, care deveneau asociaţi, pentru a putea câştiga licitaţiile, cu ajutorul ofertelor devenite mai performante cu ajutorul datelor secrete divulgate din interiorul ministerelor. Reţeaua lui Stanchev ar fi distorsionat grav mediul concurenţial şi a afectat imaginea externă a României, ba chiar a pus în pericol aderarea la Uniunea Europeană, întrucât au fost încălcate obligaţiile asumate în capitolul 6 din Tratatul de aderare: „Politica în domeniul concurenţei”.