Informaţiile americane arată că Iranul va avea capacitatea să atace Europa cu „zeci sau chiar sute” de rachete, a declarat şeful Pentagonului, Robert Gates, precizând că acesta a fost un factor care l-a determinat pe Barack Obama să revizuiască proiectul de apărare antirachetă. „Unul dintre elementele care au contribuit la decizia privind abordarea adaptivă în etape a fost conştientizarea faptului că, dacă Iranul va lansa într-adevăr un atac cu rachete asupra Europei, nu ar fi vorba numai de una sau două sau câteva rachete”, a explicat Gates. „Mai degrabă ar fi un atac tip salvă, în care ar putea fi implicate zeci sau chiat sute de rachete”, a adăugat el. Secretarul american al apărării şi-a exprimat încrederea că interceptorii modernizaţi în curs de dezvoltare vor oferi SUA „capacitatea de a apăra trupele, bazele, instalaţiile şi aliaţii din Europa”. Gates a subliniat că este crucial ca sistemele de interceptare să fie instalate până în jurul anului 2020, nu numai din cauza ameninţării reprezentate de Iran şi de Coreea de Nord, dar şi pentru că până în 2020 este posibil ca şi alte ţări să urmeze exemplul Teheranului şi Phenianului. Precedentul proiect de scut antirachetă, în viziunea administraţiei Bush, prevedea interceptori amplasaţi în Polonia şi un radar în Cehia, vizând ameninţări reprezentate de eventuale rachete cu rază lungă de acţiune ce puteau veni din partea Iranului sau Coreei de Nord. România nu era acoperită în totalitate de un astfel de scut. Planul a fost revizuit la 17 septembrie 2009 de noua administraţie americană condusă de preşedintele Barack Obama, care a pledat pentru eficientizarea scutului prin flexibilitate, mobilitate şi fezabilitate, urmând ca ulterior să fie integrat unui scut NATO şi apărând astfel teritoriile tuturor aliaţilor. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat, la 4 februarie, propunerea părţii americane privind participarea României la abordarea adaptivă în etape (Phased Adaptive Approach) a sistemului de apărare antirachetă în Europa. Propunerea a fost comunicată autorităţilor române cu ocazia vizitei la Bucureşti a subsecretarului de stat american Ellen Tauscher. Secretarul american al apărării, Robert Gates, a calificat drept „schizofrenică” abordarea Rusiei faţă de Iran, o ţară percepută în acelaşi timp drept o ameninţare la adresa securităţii sale şi drept un partener comercial important. Rusia a votat în favoarea celei de a patra runde de sancţiuni împotriva Teheranului, pentru programul nuclear al acestei ţări. Dar Moscova a subliniat joi că susţinerea sa are limite, criticând Statele Unite şi Uniunea Europeană pentru impunerea de sancţiuni suplimentare, pe lângă cele adoptate de Consiliul de Securitate al ONU. Gates a fost audiat într-o comisie a Congresului şi a afirmat că împărtăşeşte îngrijorarea aleşilor faţă de relaţiile comerciale ale Rusiei cu Iranul. „Exact aceasta este o abordare oarecum schizofrenică a Rusiei”, a spus Gates în Comisia pentru servicii armate a Senatului. „Când am fost la Moscova, în urmă cu trei ani, preşedintele de atunci, Putin, mi-a spus că el consideră Iranul drept cea mai mare ameninţarea la adresa securităţii naţionale… şi totuşi au aceste interese comerciale în Iran, care datează de peste 20 de ani”, a afirmat el. În timpul unei vizite la Moscova din 1992, când era şef al CIA, Gates a declarat că a abordat problema susţinerii Rusiei faţă de un reactor nuclear iranian. Omologul său rus i-ar fi răspuns: „Este vorba numai de bani”. „Deci cred că este o chestiune de echilibru. Iar Rusia recunoaşte ameninţarea pentru securitate pe care o reprezintă Iranul, Dar apoi vin aceste oportunităţi de afaceri care, sincer, nu sunt unice pentru ei şi pentru Europa”, a explicat el. Anterior, secretarul de stat Hillary Clinton a declarat că este mulţumită în legătură cu decizia Rusiei de a îngheţa livrarea de rachete S-300 Iranului.