Turcia nu se opune intenţiilor Greciei de a construi un zid la graniţa cu ea, pentru a împiedica trecerea ilegală a imigranţilor, a declarat sâmbătă premierul Recep Tayyip Erdogan. „De fapt, nu este cazul să fie numit un zid – este doar o barieră”, a spus Erdogan, reiterând angajamentul Turciei de a intensifica măsurile împotriva traficului de persoane. Premierul turc s-a declarat îngrijorat de statisticile privind traficul de persoane pe care i le-a prezentat vineri, în cursul unei întâlniri, omologul său grec, Giorgios Papandreou. În pofida aparenţelor cordiale, discuţiile dintre cei doi premieri ar fi fost destul de tensionate şi au acoperit toate problemele dintre cele două ţări. De exemplu, Papandreou a acuzat deschis Turcia că i-a încălcat spaţiul aerian şi a criticat ceea ce a descris drept „ocuparea” nordului Ciprului. La rândul său, Erdogan şi-a exprimat nemulţumirea faţă de lipsa de progrese palpabile în negocierile pentru aderarea ţării sale UE, sugerând ca liderii europeni să spună deschis că Turcia nu este dorită, dacă acesta este cazul. Grecia a prezentat luni un plan pentru a construi un gard cu o lungime de numai 12,5 kilometri şi o înălţime de trei metri, de-a lungul celei mai dificile porţiuni a graniţei, în apropiere de râul Maritsa şi de oraşul elen Orestiada. Până la sfârşitul lunii noiembrie, în numai şase luni, 33.000 de imigranţi ilegali au fost depistaţi trecând graniţa terestră dintre Turcia şi Grecia. Majoritatea sunt din Afghanistan, Algeria, Pakistan, Somalia şi Irak. Papoutsis a declarat că, în medie, în 2010, circa 200 de refugiaţi au trecut zilnic în Grecia pe la graniţa cu Turcia. Potrivit unor surse, 80% dintre imigranţii ilegali din UE ajung în Europa prin Grecia, ţară care ar avea circa 300.000 de rezidenţi ilegali. Mulţi dintre aceşti imigranţi ilegali încearcă apoi să ajungă în Italia pe mare. Începând din noiembrie, echipe ale Uniunii Europene patrulează la graniţă împreună cu poliţia elenă, fiind pentru prima dată când agenţia europeană pentru intervenţie rapidă la frontieră (Frontex) desfăşoară o misiune într-un stat membru UE. Imigranţii ilegali prinşi de poliţia de frontieră sunt plasaţi în tabere de detenţie, care au devenit arhipline. Grupurile de apărare ale drepturilor omului au criticat adesea politica Greciei în materie de azil şi condiţiile din centrele pentru imigranţi. Fluxul de imigranţi ilegali din Grecia a fost invocat de autorităţile franceze şi ca unul dintre motivele pentru care România şi Bulgaria nu ar fi suficient de pregătite pentru a intra în spaţiul Schengen în martie 2011. „Zona Schengen este acum sub presiunea constantă, în creştere a fluxurilor de imigranţi. Trei sferturi dintre imigranţii ilegali din UE trec prin sud-estul Europei, mai ales pe la graniţa Grecia-Turcia, aflată nu departe de Bulgaria. Aderând la Schengen, Bulgaria va deveni una dintre ţintele imigranţilor ilegali. Este în interesul Bulgariei să fie bine pregătită, pentru că o aderare prematură la Schengen ar fi un risc pentru această ţară. Într-un astfel de context, corupţia şi crima organizată constituie, de asemenea, un risc prea mare”, declara luna trecută ambasadorul francez la Sofia, H. E. Philippe Autie.