O serie de dispute între Europa de Vest şi Europa de Est, inclusiv cea privind includerea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, ameninţă să umbrească  preşedinţiile ungară şi poloneză ale UE, din 2011. Acesta ar fi trebuit să fie anul în care fostele ţări comuniste din Europa Centrală să arate că sunt egale cu statele din Occident, două dintre ele asigurând consecutiv preşedinţia UE, pentru prima dată în istoria organizaţiei. Însă, dacă ultima lună este luată ca punct de referinţă, se anunţă un an greu. Preşedinţia ungară, care a început de numai o săptămână, este deja afectată de controverse. Guvernele din Europa occidentală l-au acuzat pe premierul Viktor Orban că încalcă principiile fundamentale ale UE prin noua lege a presei, care, potrivit lor, îi acordă o influenţă incorectă asupra mass-media. Polonia, care preia preşedinţia UE în iulie, a intrat luna trecută într-o dispută cu cei mai mari trei membri ai UE – Marea Britanie, Franţa şi Germania – care susţin o îngheţare a cheltuieilor europene, ceea ce dezavantajează Varşovia şi alţi membri noi ai blocului. Iar România şi Bulgaria sunt în defensivă, după ce Franţa şi Germania au anunţat că vor bloca aderarea lor în spaţiul Schengen, ce urma să aibă loc în martie. Aceste demersuri au generat reacţii vehemente în capitalele din întreaga Europă Centrală şi de Est. Orban a avertizat în legătură cu orice măsură a UE ce tratează Ungaria diferit de „alte ţări care au democraţii de 200 de ani”. Polonia şi-a luat angajamentul să lupte împotriva oricăror reduceri ale fondurilor europene pentru dezvoltare, destinate noilor state membre UE. Iar ministrul român de externe, Teodor Baconschi, a ameninţat că va bloca aderarea Croaţiei la UE, dacă România nu va fi inclusă în Schengen – deşi preşedintele Traian Băsescu s-a distanţat ulterior de această poziţie. „Nu vom accepta discriminări din partea nimănui, nici măcar din partea celor mai puternice state din UE”, a spus Băsescu. Oficialii din Ungaria şi Polonia au dat, însă, asigurări că nu există o campanie activă a membrilor UE din Occident împotriva fostelor ţări comuniste. „Există dosare în care avem interese divergente, precum bugetul UE”, a declarat ministrul polonez pentru afaceri europene, Mikolaj Dowgielewicz. „Dar nu este vorba, într-adevăr, de Est şi Vest”, a adăugat el. Cu toate acestea, tensiunile au fost clare vineri, la Budapesta, unde Orban şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, nu au reuşit să îşi ascundă diferendele privind legea mass-media, la o conferinţă vizând lansarea preşedinţiei ungare a UE. Barroso a promis o examinare legală imparţială a normei. Dar l-a avertizat pe Orban că sunt şi alte chestiuni care trebuie luate în considerare, un indiciu că ar vrea ca premierul ungar să se mişte mai repede. „Există de asemenea percepţii politice şi nevoia ca Ungaria să aibă susţinerea deplină a statelor membre şi a instituţiilor europene, pentru a transforma această preşedinţie într-un succes”, a spus Barroso. Aceste comentarii au părut să îl nemulţumească pe Orban, care a subliniat că nu va ceda în faţa presiunilor politice pentru a schimba legea. „Credem că democraţia ungară ar trebui să primească acelaşi respect în Europa ca şi democraţia din alte ţări democratice din Europa. Fără campanii, fără presiuni. Dacă nu există bun simţ şi argumente rezonabile, nu vor exista schimbări”, a spus el. Aceste dispute ameninţă să umbrească preşedinţia ungară şi poate chiar şi preşedinţia poloneză. Dezbaterea privind bugetul UE, de exemplu, nu se va încheia decât anul viitor, iar disputa privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen ar putea dura luni la rând, din moment ce nici Franţa, nici Germania nu dau semne să cedeze. Au existat şi semnale că noile state membre încearcă să se unească împotriva presiunii occidentale. Liderii Grupului de la Vişegrad, din care fac parte Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia, se întâlnesc regulat înainte de fiecare summit UE. Un diplomat din Europa Centrală a explicat că membrii din estul blocului sunt legaţi de experienţa comună a comunismului, de economiile şi democraţiile lor în dezvoltare şi de lupta lor pentru a câştiga influenţă la Bruxelles. El a avertizat, însă, în legătură cu generalizările. „Nu poţi pune toate statele membre într-o singură oală. Împărtăşesc o parte din experienţa lor istorică, dar poziţiile şi priorităţile lor în ceea ce priveşte economia şi alte domenii sunt destul de diferite”, a afirmat el. La rândul său, ministrul ungar de externe Janos Martonyi a dat asigurări că, în pofida controverselor, Ungaria şi Polonia au în continuare o şansă reală să arate că locul lor este alături de membrii vechi ai UE. „Acestea sunt ţări care poate că îşi dau seama acum că au o oportunitate unică şi istorică de a demonstra că reunificarea Europei a fost, într-adevăr, decizia corectă şi pasul bun”, a spus el.