Dispoziţiile privind imunitatea parlamentarilor prevăzute în proiectul de modificare a Constituţiei avansat de Traian Băsescu sunt diferite faţă de cele din majoritatea statelor UE, în legislaţia cărora este prevăzută încuviinţarea Parlamentului sau a Curţii Supreme pentru arestare sau reţinere. Astfel, legislaţia a 23 de ţări din Uniunea Europeană (inclusiv România, prin Constituţia actuală) prevede că urmărirea penală împotriva membrilor Parlamentului poate fi declanşată doar cu aprobarea Parlamentului, respectiv a Camerei din care face parte respectivul demnitar, cu excepţia cazurilor în care parlamentarul este arestat prin în flagrant delict. Altfel spus, cea mai mare parte a statelor permit ca parlamentarii să beneficieze de imunitate, iar aceasta să fie ridicată doar de către corpul legislativ în care au fost aleşi. De exemplu, Constituţia Franţei prevede imunitate pentru membrii Parlamentului, aceasta putând fi ridicată doar cu autorizaţia Biroului Permanent, iar un vot în plen nu este necesar. Nici în Slovacia plenul nu este convocat pentru ridicarea imunităţii, competenţa aparţinând unei Comisii speciale de imunităţi din cadrul Parlamentului. Pe de altă parte, în ţări precum Suedia, Spania şi Finlanda, plenul este convocat pentru a-şi da acordul pentru ridicarea imunităţii, însă este nevoie de o majoritate de cel puţin cinci şesimi a membrilor. Ţările în care funcţionează o legislaţie diferită sunt Malta, Olanda, Cipru şi Irlanda. În cazul Olandei şi al Maltei, parlamentarii nu beneficiază de imunitate decât pentru declaraţiile politice şi libertatea de exprimare în exercitarea mandatului, adică un model oarecum similar celui pe care şi-l doreşte Traian Băsescu pentru România. În Constituţia Olandei nu se precizează explicit în ce condiţii pot fi arestaţi parlamentarii, fiind posibil să existe o lege separată pentru acest subiect. Constituţia Irlandei e de-a dreptul inedită, deoarece prevede că parlamentarii beneficiază de imunitate doar în timpul şedinţelor Parlamentului, în drum spre Parlament sau dinspre. Pe de altă parte, un alt caz special este cel al Ciprului, unde parlamentarii beneficiază de imunitate, însă Parlamentul nu este convocat pentru a-şi da încuviinţarea. Membrii Parlamentului pot fi aduşi în faţa justiţiei doar cu permisiunea Înaltei Curţi (Curţii Supreme). Proiectul de modificare a Constituţiei avansat de preşedintele Traian Băsescu elimină obligativitatea avizului dat de Legislativ pentru reţinerea, arestarea şi percheziţionarea unui parlamentar, dar şi a unui ministru care este şi parlamentar. „Urmărirea, percheziţia, reţinerea, arestarea sau trimiterea în judecată penală a parlamentarilor pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului se pot face numai de către Parchetul de pe lângă  Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, este propunerea Preşedinţiei pentru reglementarea imunităţii parlamentare.