Guvernul de la Chişinău a aprobat joi candidatura lui Iurie Reniţă pentru funcţia de ambasador în România, acesta urmând să-şi înceapă activitatea de îndată ce va fi numit şi prin decret prezidenţial. Guvernul moldovean a aprobat joi primii zece ambasadori în străinătate după mai bine de jumătate de an, alţi patru aşteptând agrementul ţărilor-gazdă. Alături de candidatura lui Iurie Reniţă ca ambasador în România, executivul moldovean a mai aprobat numirea unor noi ambasadori în Ucraina, Belarus, Lituania, Franţa, Cehia, Austria, Germania, Suedia şi China.

Comisia parlamentară  pentru politică externă şi integrare europeană de la Chişinău avizase la 27 mai candidatura viitorului reprezentant diplomatic al R.Moldova în România, Iurie Reniţă. Iurie Reniţă, viitorul ambasador moldovean în România, este ziarist de profesie, dar a făcut şi studii diplomatice. A activat în cadrul Ministerului de Externe de la Chişinău, a fost consilier pe probleme militare la Ambasada Republicii Moldova în SUA, secretar la misiunea OSCE din Croaţia, iar din 2007 este manager al unei companii americane din R. Moldova. Numele noului ambasador propus la Bucureşti de Republica Moldova a fost anunţat la 26 aprilie de preşedintele Mihai Ghimpu, într-o emisiune de televiziune. „E un specialist foarte bun, cu experienţă diplomatică bună, vorbeşte limba română, a lucrat şi în minister, a lucrat şi la OSCE, şi în proiecte, arată şi bine, înalt, frumos, cu mustăţi, o să ne reprezinte bine”, a schiţat preşedintele interimar portretul noului reprezentant diplomatic propus să reprezinte Chişinăul la Bucureşti. La 8 mai, Chişinăul a primit agrementul agrementul părţii române privind numirea lui Iurie Reniţă în funcţia de ambasador al Republicii Moldova la Bucureşti. Republica Moldova nu are ambasador în România de mai bine de un an. Nominalizarea unui nou reprezentant diplomatic era cu atât mai aşteptată, cu cât noul ambasador al României la Chişinău, Marius Lazurca, şi-a prezentat deja scrisorile de acreditare. Ocuparea celor două posturi de ambasador, la Chişinău şi respectiv Bucureşti, este considerată o etapă esenţială pentru consolidarea relaţiilor bilaterale, care au început o detensionare treptată după venirea la putere în ţara vecină a Alianţei pentru Integrare Europeană.