Ministerul Apărării Naţionale susţine că, în afara reducerilor bugetare aplicate unitar tuturor ministerelor prin măsurile de austeritate din 2010, bugetul instituţiei a fost suplimentat anul acesta cu 210,72 milioane de lei, pentru susţinerea trupelor româneşti din Afganistan. „Prin aplicarea prevederilor Legii nr.118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar şi  ale OUG  nr. 55/2010 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice, toate bugetele ministerelor au fost diminuate, în aceleaşi procente, la titlurile cheltuieli de personal şi bunuri şi servicii”, precizează MApN. Potrivit MApN, în afara acestor reduceri bugetare, aplicate unitar tuturor ordonatorilor principali de credite, bugetul MApN pentru 2010 a fost suplimentat cu 61,521 milioane lei, prin Hotărârea Guvernului nr. 421 din 28 aprilie 2010, pentru dotarea adecvată a forţelor suplimentare destinate să participe la stabilizarea şi reconstrucţia Afganistanului. În plus, acelaşi act normativ stipulează că bugetul MApN va fi suplimentat în cursul anului 2010 cu încă 149,208 milioane lei, cu aceeaşi destinaţie. „În contextul angajamentelor internaţionale asumate de România şi al participării cu forţe suplimentare în teatrul de operaţii Afganistan, bugetul Ministerului Apărării Naţionale pentru anul 2010 se suplimentează cu suma totală de 210,729 milioane lei”, se arată în comunicatul MApN. Guvernul va tăia la rectificarea bugetară o sumă echivalentă cu 0,2% din PIB din banii destinați investițiilor, iar ministerele trebuie să aleagă câte zece proiecte de investiții spre care banii rămași vor fi alocați cu prioritate, a anunțat miercuri premierul Emil Boc. „Fiecare minister își va reevalua și va comunica public primele zece priorități de investiții care vor fi cu accent pe cele care se termină în 2010 și în 2011. Până săptămâna viitoare, fiecare minister, în urma discuțiilor cu prim-ministrul, în urma acestui proces de rectificare bugetară, își va prioritiza investițiile astfel încât să acordăm prioritate acelora care se pot finaliza în perioada următoare și să se diminueze impactul acelora care aveau în spate ani în șir de lucrări neefectuate”, a declarat Boc la finalul ședinței în care Guvernul a discutat în primă lectură rectificarea bugetară pe anul 2010.

Rezerviştii voluntari, rechemaţi la arme

MApN a reluat un proiect de lege din 2009, care prevede atragerea în Armată a rezerviştilor voluntari, pentru acoperirea deficitului de personal creat prin eliminarea serviciului militar obligatoriu, cetăţenii care vor încheia contracte cu MApN urmând să aibă drepturi similare ca ale militarilor. „Prezentul proiect de lege privind Statutul rezerviştilor voluntari nu este menit să acopere deficite în cifrele de personal ale MApN, ci este vorba de o situaţie specială creată ca urmare a suspendării serviciului militar obligatoriu în anul 2005. Începând cu anul 2007, Armata română s-a profesionalizat, ceea ce a făcut ca în rezerva ministerului să fie mult mai puţin personal. Este greu de dat o cifră exactă în privinaţa numărului de rezervişti care vor semna aceste contracte cu MApN, pentru că sistemul cunoaşte o dinamică permanentă”, a declarat, marţi, reprezentantul MApN Adrian Bălălău, din cadrul Direcţiei Personal şi Mobilizare din Statul Major General. Potrivit lui Bălălău, odată cu intrarea în vigoare a legii, instituţiile cu atribuţiile în domeniul securităţii naţionale, respectiv MApN, MAI, SRI, SIE, STS şi SPP, nu vor face angajări, ci vor încheia contracte cu cetăţenii care vor opta pentru executarea serviciului militar în rezervă pe bază de voluntariat, aceştia rămânând angajaţi la locurile lor de muncă. Astfel, primul contract semat între rezerviştii voluntari şi MApN va fi pe o durată de patru ani, iar următoarele vor avea durata de trei ani. Reprezentantul MApN nu a precizat câţi rezervişti voluntari vor fi atraşi în Armată prin acest proiect de lege, însă a spus că aceştia vor beneficia de aceleaşi drepturi ca şi militarii profesionişti, în timpul perioadei de pregătire. „Pentru perioada de pregătire, rezervistul voluntar primeşte aceleaşi drepturi ca şi militarii în activitate corespunzător categorii de personal din care face parte, adică dacă rezervistul este soldat primeşte solda unui soldat sau gradat în activitate, iar dacă este cadru militar, la fel ca acesta, adică drepturi de hrană, drepturi de echipare, transport, salariale şi aşa mai departe. În afara acestor perioade, se propune acordarea unei indemnizaţii lunare de 30% din solda funcţiei de bază şi din solda gradului deţinut”, a mai spus Bălălău. De asemenea, pe durata contractului, rezerviştii voluntari vor avea obligaţia să parcurgă un program de instruire în cadrul unităţilor, cel puţin două zile lunar, în weekend, şi cinci zile calendaristice lucrătoare, consecutive, anual. Potrivit proiectului de lege, efortul financiar al introducerii sistemul de rezervişti voluntari va fi de 11 milioane de lei pentru 2010 şi va creşte în următorii ani, media pe cinci ani fiind de 22 de milioane lei pe an. Pentru aprobarea acestui proiect legislativ va fi necesar şi avizul CSAT. Proiectul de lege a fost pus şi anul trecut în dezbatere publică, la acel moment fiind precizat şi faptul că instituţiile ai căror angajaţi sunt plecaţi la instruire militară, în vederea încheierii de contracte în calitate de rezervişti voluntari, ar putea primi de la stat compensaţii financiare pentru perioada instruirii. Astfel, banii de la stat ar fi trebuit să acopere pierderile suportate de angajator ca urmare a absenţei angajatului sau pentru înlocuirea acestuia. Compensaţia financiară plătită de stat a fost calculată la un salariu minim brut pe economie, care în 2009 era de 600 de lei. În plus, angajatorii puteau cere suplimentarea compensaţiilor financiare dacă cheltuielile pentru fiecare angajat depăşeau cu cel puţin jumătate valoarea compensaţiei financiare standard.