Preşedintele Asociaţiei Comunelor din România (ACoR), Emil Draghici, a declarat, sâmbătă, la Târgu Mureş, că sunt mai multe aspecte care ar trebui schimbate în Legea Administraţiei Publice Locale, una dintre propuneri fiind reducerea numărului de consilieri locali. „Viceprimarul să poată fi numit în funcţie numai la propunerea primarului. Numărul consilierilor locali să fie redus, este o reprezentare mult prea mare. Şedinţele Consiliului Local să fie conduse de către primar, pentru că în felul acesta se asigură şi coerenţă şi alte prevederi care conduc la întărirea autorităţii primarului în plan local. Inclusiv ca primarul să nu mai poarte răspunderea pentru semnarea actului administrativ atunci când actul este contrasemnat. Am avut situaţii în care primarii au fost condamnaţi pentru că au pus în aplicare hotărâri ale Consiliului Local”, a declarat Drăghici la şedinţa Consiliului Director al ACoR. Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna din judeţul Constanţa, prim-vicepreşedinte al ACoR, a vorbit despre problemele pe care le au primarii de comune în realizarea proiectelor de infrastructură. „Este vorba de resursele financiare în ceea ce priveşte achitarea cotelor de cofinanţare la proiectele cu finanţare europeană şi, mai grav, achitarea TVA-ului aferent acestor proiecte europene, având în vedere că ele privesc drumuri, canalizare, apă, iluminat – racordarea locuinţelor la iluminat – şi, în acelaşi timp, proiectele de mediu, care au mare importanţă în privinţa închiderii gropilor de gunoi sau toate celelalte aducţiuni da apă şi de tratarea apei”, a declarat Mariana Gâju. Ea a adus în discuţie şi problema funcţionării bugetelor locale. „În acelaşi timp, este problema funcţionării în cadrul bugetului unei comune a unei administraţii publice locale, a două capitole, unul bugetul de existenţă – acela care trebuie să asigure existenţa administraţiei publice locale – şi celălalt, de dezvoltare. În plenul şedinţei de astăzi, Asociaţia Comunelor din România a insistat strict să se ia în seamă – şi am solicitat preşedintelui asociaţiei – o intervenţie la nivel de prim-ministru şi la nivel de preşedinte al României, privind stabilirea standardelor de cost la nivelul serviciilor de calitate pe care trebuie să îl aducem locuitorilor din mediul rural, precum şi la numărul de personal care trebuie să existe într-o primărie şi chiar al salarizării”, a spus Mariana Gâju. Ea a adăugat că şi primăriile din comune fac proiecte pentru atragerea de fonduri europene. „Întotdeauna comunele, primarii, aparatul propriu al primarului este acuzat că nu este capabil să atragă fondurile financiare, ceea ce este total neadevărat, pentru că există comune în România care au câte cinci – şapte proiecte europene declarate eligibile şi nu au posibilitatea cofinanţării acestora”, a explicat edilul din Cumpăna. Potrivit acesteia, la nivel naţional s-a solicitat, în repetate rânduri, suplimentarea Măsurii 3.2.2. (PNDR gestionat de Ministerul Agriculturii) unde sunt depuse 1.700 de proiecte, din care sunt finanţate 300. „Având în vedere sumele cheltuite pentru întocmirea studiilor de fezabilitate, este nevoie ca valoarea acestei măsuri să fie suplimentată, pentru că ele sunt necesare ca şi aerul la nivelul comunelor noastre. Să nu se mai facă nicio diferenţiere între asigurările financiare pentru dezvoltarea mediului urban faţă de cel rural. Şi ţăranul are dreptul la ceea ce înseamnă un serviciu de calitate adus acolo, acasă, în pragul comunelor României”, a afirmat prim vicepreşedintele ACoR. La Consiliul Director, primarii au solicitat ca POR, care se adresează în special oraşelor mici şi mijlocii, să fie extins şi pentru comune. „Având asigurată aceasta, putem să dezvoltăm economic localităţile noastre. Investitorii vor veni. Cum să vină când nu ai drumuri, nu ai canalizare, când nu ai electrificare? Unde să îl aduci în mijlocul câmpului şi să îi pui la dispoziţie terenul pe care îl are unitatea administrativ-teritorială?!”, a mai afirmat Mariana Gâju.