Cancelarul german Angela Merkel se află luni într-o vizită la Zagreb, prima etapă  a unui miniturneu în Croaţia şi Serbia, unde va transmite mesajul că standardele UE reprezintă singurul obstacol în calea aderării la Uniunea Europeană. Este de aşteptat ca Angela Merkel să laude eforturile Croaţiei privind eformelor, care au permis Zagrebului să încheie negocierile în vederea aderării la UE şi să spere că va deveni la 1 iulie 2013 cel de-al doilea stat membru din Balcanii de Vest, după Slovenia. „Guvernul croat a muncit foarte mult, astfel încât Comisia Europeană să spună că Zagrebul se poate alătura UE, iar Germania va susţine Croaţia”, a declarat Merkel într-un interviu pentru postul de televiziune croat HRT. Presa croată a notat faptul că Angela Merkel a sosit în Croaţia într-o atmosferă „tradiţional de bune relaţii” între ecele două ţări, la două luni după ce Zagrebul a finalizat negocierile de aderare la UE. Germania a fost întotdeauna un susţinător fervent al Zagrebului, devenind prima ţară din UE care a recunoscut independenţa Croaţiei, după desprinderea din Iugoslavia, în iunie 1991. În plus, Berlinul este cel de-al doilea partener comercial al Zagrebului, după Italia, şi cel de-al treilea investitor în Croaţia. Cancelarul german urmează să se întâlnească la Zagreb cu premierul Jadranka Kosor, cu preşedintele Ivo Josipovici, iar luni seară va pleca spre Belgrad. Merkel a spus că va transmite Zagrebului „duble felicitări”, atât pentru încheierea negocierilor de aderare, cât şi pentru cei 20 de ani de independenţă. Berlinul recunoaşte legitimitatea dorinţei statelor balcanice de a se alătura UE după ani de războaie şi probleme. Laudele pe care Merkel le aduce reformelor din Croaţia sunt un semnal către alte state dornice să se alăture UE că trebuie să urmeze paşii ceruţi şi să îndeplinească toate condiţiile puse în cursul negocierilor de aderare. Surse europene consideră că Zagrebul este în prezent superior României şi Bulgariei în materie de justiţie şi afaceri interne, dar rămâne Croaţia rămâne afectată de corupţia şi ineficienţa poliţiei şi a tribunalelor. Merkel a mai spus că doreşte să transmită celorlalte state balcanice – Serbia, Muntenegru, Bosnia, Macedonia, Kosovo şi Albania – că şi ele sunt binevenite în UE, în ciuda greutăţilor economice experimentate de unele state membre, însă mai întâi trebuie să îndeplinească toate criteriile. „Am deschis perspectiva aderării la UE pentru toate statele din Balcanii de Vest şi depinde numai de ele dacă întrunesc condiţiile”, a spus Merkel în interviul pentru HRT. „Nu vom lăsa ca unele state să stea în faţa uşii pentru că alte ţări au probleme cu datoriile”, a promis cancelarul german. În opinia sa, aceasta înseamnă că Serbia trebuie să coopereze în mod rezonabil cu Kosovo, iar Bosnia şi Herţegovina trebuie să aibă un guvern, în timp ce Macedonia trebuie să-şi rezolve disputa numelui pe care o are cu Grecia. În discuţiile pe care Merkel le va avea marţi la Belgrad cu preşedintele sârb Boris Tadici, cancelarul german va fi probabil directă şi va sublinia din nou că Germania nu ia în considerare o modificare a graniţelor, pentru a-i descuraja pe politicienii sârbi să propună o trasare a graniţelor în Kosovo după criterii etnice. Cu alegerile din 2012 apropriindu-se şi sub presiunea crizei economice şi a unui euroscepticism în creştere pe plan intern, Tadici speră ca în octombrie UE să recunoască oficial statutul de candidată al Serbiei şi să stabilească o dată pentru începerea negocierilor de aderare. Surse germane spun că prima perspectivă este probabilă, dar a doua nu.