O rachetă rusească din clasa Proton-M, ce avea la bord un satelit mexican, s-a prăbuşit în Siberia, sâmbătă, la scurt timp după lansare, informează agenţia de presă Reuters. Bottom of Form

Incidentul reprezintă cel mai recent eşec dintr-o serie tot mai lungă de nereuşite ale industriei spaţiale din Rusia. Cel de-al treilea etaj al rachetei care avea la bord satelitul de comunicaţii MexSat-1 a întâmpinat o problemă tehnică la aproximativ 500 de secunde după lansarea ce a avut loc de pe cosmodromul Baikonur din Kazahstan, precizează presa rusă, citând surse oficiale din industria aerospaţială din această ţară.  Cauza exactă a accidentului, în urma căruia satelitul nu a fost plasat pe orbită, nu a fost deocamdată stabilită. Potrivit agenţiei de presă RIA, un oficial din industria spaţială rusă a spus că toate lansările în care sunt implicate rachete purtătoare de acest tip ar trebuie să fie suspendate. Etajul final al rachetei Proton ar putea conţine în continuare câteva tone de heptil, un carburant pentru rachete extrem de toxic, atunci când acesta s-a prăbuşit în regiunea Chita din Siberia, a spus un alt oficial din Rusia. Rachetele ruseşti din clasa Proton, cunoscute în trecut şi sub numele UR-500, au efectuat primele lor zboruri de testare la mijlocul anilor 1960. Ele au fost concepute iniţiale ca rachete balistice intercontinentale, capabile să transporte arme nucleare până pe teritoriul Statelor Unite, fostul inamic al Uniunii Sovietice din epoca Războiului Rece. Cu toate acestea, ele nu au fost folosite niciodată ca transportoare de arme nucleare. Industria spaţială rusă, pionier al explorării spaţiale, prin lansarea primului satelit pe orbită şi prin plasarea cu succes a primului astronaut pe orbită, a fost marcată de numeroase accidente în ultimii ani, care i-au ştirbit serios reputaţia. Cu doar câteva ore înainte de prăbuşirea rachetei Proton de sâmbătă, vehiculul de tip cargo Progress M-26M, andocat la ISS, nu a reuşit să îşi pornească motoarele, o procedură utilizată pentru corectarea orbitei avanpostului spaţial, a anunţat presa rusă. Vieţile celor şase astronauţi aflaţi la bordul ISS nu sunt în pericol, precizează sursele oficiale din industria spaţială rusă. La sfârşitul lunii aprilie, Rusia a abandonat o misiune de 51 milioane de dolari, concepută cu scopul de a aproviziona Staţia Spaţială Internaţională (ISS), după ce un vehicul de tip cargo, Progress M-27M, care transporta aproape 3 tone de provizii, nu a reuşit să se conecteze cu succes la ISS din cauza unor probleme tehnice. În iulie 2013, o rachetă purtătoare din clasa Proton, ce avea la bord trei sateliţi de navigaţie, valorând aproximativ 200 milioane de dolari, s-a prăbuşit la scurt timp după ce decolase de pe cosmodromul Baikonur din Kazahstan.

G.J.