Comisia pentru libertăţi civile din Parlamentul European (LIBE) a stabilit luni că România şi Bulgaria sunt pregătite să adere la Schengen şi, ca urmare,recomandă  Uniunii Europene să stabilească,înainte de sfârşitul anului 2011, o dată pentru intrarea celor două ţări în spaţiul de liberă circulaţie. România şi Bulgaria au îndeplinit condiţiile necesare pentru a face parte din spaţiul fără graniţe interne, potrivit rapoartelor de evaluare a pregătirii lor, au constatat europarlamentarii din LIBE, care au aprobat recomandarea cu 33 de voturi pentru şi trei împotrivă. Totuşi, ei au cerut Bulgariei, într-un amendament, să raporteze periodic. Parlamentul vrea să fie informat despre măsurile suplimentare care vor fi luate în zona de graniţă Bulgaria – Turcia – Grecia, destinate să contracareze o posibilă creştere a presiunii migratorii. Parlamentul European se va pronunţa prin vot plenar asupra recomandării LIBE în iunie, dar decizia finală în ceea ce priveşte aderarea la Schengen va fi luată de Consiliul Uniunii Europene, legislativul european neavând decât un rol consultativ în acest domeniu. Potrivit actualelor reguli din UE, condiţia-cheie pentru a face parte din Schengen este capacitatea de a asigura securitatea la graniţele externe ale Uniunii. Dacă aderă la Schengen, România va avea de securizat cea de-a doua graniţă terestră externă ca mărime din UE. Controlul la graniţele terestre, maritime şi aeriene, emiterea de vize, cooperarea poliţiei, conectarea şi folosirea Sistemului Informatic Schengen au fost domenii verificate de experţii europeni din grupul Sch-Eval, rapoartele lor fiind o precondiţie pentru decizia din Consiliul miniştrilor JAI cu privire la aderarea României şi Bulgariei la Schengen. Obiectivul celor două ţări era de a intra în Schengen în martie 2011, dar el a fost ratat, după ce Franţa şi Germania au anunţat că se împotrivesc, considerând insuficientă pregătirea celor două ţări. Dacă în cazul Bulgariei mai erau întârzierea pregătirilor tehnice, în cazul României obiecţiile au ţinut exclusiv de criterii de natură politică. S-a spus că cele mai noi membre UE au probleme nerezolvate cu justiţia şi corupţia şi de aceea există suspiciunea că nu vor putea asigura un control de încredere la graniţe. Europarlamentarii danezi din toate grupurile politice insistaseră ca guvernul lor să susţină Franţa şi Germania şi să împiedice aderarea „prematură” a României şi Bulgariei la Schengen. România şi Bulgaria nu ar trebui să adere la Schengen înainte de a rezolva problemele corupţiei şi crimei organizate, au spus patru europarlamentari din Danemarca. Într-o scrisoare trimisă guvernului danez, ei citează data menţionată de preşedinţia ungară a UE – 1 octombrie 2011 – spunând că este prematură. Ei vor ca UE să nu-şi asume angajamente legate de date şi termene. „Este esenţial să ţinem minte că ridicarea controalelor la graniţelor interne cere un grad ridicat de încredere reciprocă între statele membre că există controale eficiente la graniţele externe, pentru că securitatea în zona Schengen depine de rigoarea şi eficienţa cu care fiecare stat membru execută controalele la graniţele sale externe”, a declarat luni raportorul din LIBE. Comisia pentru libertăţi civile a ajuns totuşi la concluzia că, deşi unele chestiuni rămase în suspensie vor presupune raportare pe baze regulate şi vor solicita în continuare atenţie pe viitor, ele nu constituie un obstacol pentru ca România şi Bulgaria să fie admise ca membre cu drepturi depline în Schengen. „Sunt aceste două ţări pregătite să intre în Schengen? Răspunsul meu este în mod clar da. Şi asta scrie clar în toate rapoartele de evaluare şi este clar în urma vizitelor pe care le-am făcut. În unele domenii, aceste două ţări sunt chiar mai bine pregătite decât unele dintre ţările care deja sunt membre Schengen”, a declarat raportorul din LIBE, europarlamentarul portughez Carlos Coelho (PPE). „O parte din aceste pregătiri sunt rezultatul unor investiţii recente, cele două ţări au acum echipamente mai actualizate, mai moderne, mai eficiente. Şi mai există şi o investiţie politică – ambele ţări au investit politic, pentru a dovedi că îndeplinesc criteriile Schengen”, a adăugat Coehlo. Totuşi, Coelho a subliniat că este necesar să se recunoască faptul că imigraţia ilegală face ca graniţa dintre Bulgaria, Turcia şi Grecia să fie una dintre cele mai sensibile graniţe externe ale UE. Aceasta înseamnă că Bulgaria trebuie să ia măsuri suplimentare, incluzând un plan special de acţiune care să fie implementat în momentul în care se alătură Schengen. Sofia trebuie să lucreze la o abordare comună cu Grecia şi Turcia pentru a face faţă unei eventuale presiuni migratorii.

Astfel, Comisia LIBE a acceptat un amendament care cere statelor membre vizate să informeze Parlamentul European şi Consiliul, în scris, pentru o durată de şase luni începând cu data de aplicare a deciziei de integrare în Schengen, despre orice neajunsuri şi despre implementarea acestor măsuri adiţionale. În aceste condiţii, Comisia LIBE consideră că, înainte de sfârşitul acestui an, UE ar trebui să stabilească o dată pentru aplicarea acquis-ului Schengen la România şi Bulgaria. Opinia despre aderarea Bulgariei şi României la Schengen ar urma să fie supusă votului în plenul Parlamentului în sesiunea din 6-9 iunie, înainte de Consiliul JAI din 9-10 iunie, când va fi discutată această chestiune. Decizia aderării la Schengen trebuie luată cu unanimitate, de către toate guvernele statelor UE care fac parte din Schengen. Preşedinţia ungară a Consiliului de Miniştri a declarat că va continua să lucreze la găsirea unei soluţii acceptabile pentru toate părţile, luând în considerare obiecţiile ridicate de undele state membre. Cooperarea Schengen a început la 14 iunie 1985, Acordul de la Schengen prevăzând abolirea controalelor sistematice la graniţele interne pentru statele membre şi crearea unui spaţiu comun al libertăţii de mişcare a persoanelor. Acordul prevede, de asemenea, o graniţă externă unică, la care se aplică reglementări comune pentru controale, o politică de vize comună, cooperare poliţienească şi judiciară şi stabilirea unui Sistem de Informaţii. Cele cinci membre fondatoare au fost Belgia, Germania, Franţa, Luxemburg şi Olanda. În prezent, Schengen are 25 de membri: ţările membre Austria, Belgia, Danemarca, Franţa, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia  şi trei membre asociate care nu fac parte din UE – Norvegia, Islanda şi Elveţia (Liechtenstein va deveni în curând al patrulea membru asociat). În prezent, libertatea de mişcare este garantată pe un teritoriu de 42.673 de kilometri de coastă marină şi 7.721 de graniţă terestră, care acoperă cele 25 de ţări şi de care beneficiază 400 de milioane de cetăţeni.