Reprezentanţii Patriarhiei Române au recunoscut joi, prin episcopul vicar patriarhal Ciprian Câmpineanul, că nu au aprobare canonică pentru construirea unei biserici în Ierihon, însă au subliniat că vor continua demersurile pentru obţinerea acesteia. Construirea bisericii fără aprobarea canonică necesară a determinat Patriarhia Ierusalimului să anunţe, în această săptămână, întreruperea comuniunii cu Patriarhia Română. Lăcaşul de cult a fost construit pe lângă o casă de oaspeţi destinată pelerinilor sosiţi în Israel. „Nu putem concepe o casă de pelerini fără biserică”, a spus episcopul vicar Ciprian Câmpineanul, într-o conferinţă de presă desfăşurată la Patriarhie. Reprezentanţii Patriarhiei Române au derulat cronologic evenimentele legate de construirea bisericii din Ierihon, afirmând că, înainte de a fi începute lucrările, în 1998, a existat „un acord verbal” din partea patriarhului de atunci al Ierusalimului, Diodor. Ulterior, însă, Sfântul Sinod de la Ierusalim a dat de înţeles că nu este de acord cu construirea bisericii. În aceste condiţii, în 2000, patriarhul de atunci al Bisericii Ortodoxe Române, Teoctist, l-a rugat pe Diodor să fie dată şi aprobarea scrisă. „Tot în 2000, însă, Diodor s-a îmbolnăvit şi a murit. Nu am primit aprobarea scrisă, însă am continuat lucrările. Nu le puteam opri, pentru că era vorba şi de respectarea unor termene, de sponsori, de fonduri acordate chiar de către guvern, dar mai ales de necesitatea ca pelerinii să aibă o biserică la acea casă de oaspeţi din Ierihon”, au mai spus reprezentanţii Patriarhiei Române. Aprobarea nu a venit nici în „mandatul” celui care l-a urmat pe Diodor, Irineu. Iar asta pentru că „Patriarhia Ierusalimului a intrat într-o oarecare criză”, după cum a explicat episcopul vicar Ciprian Câmpineanul, iar Irineu a fost, în cele din urmă, caterisit. Din 2005, după instalarea actualului patriarh al Ierusalimului, Teofil al III-lea, „aşezământul românesc din Ierihon nu a mai fost o prioritate pentru ei”, a mai spus Ciprian Câmpineanul.

Problema aşezământului din Ierihon şi relaţiile Patriarhiei Române cu Patriarhia Ierusalimului vor fi discutate în şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din zilele de 19-20 mai. Ulterior, o delegaţie desemnată de Sfântul Sinod se va deplasa la Ierusalim, pentru a discuta aceleaşi probleme şi pentru a găsi soluţii. De cealaltă parte, Patriarhia Ierusalimului a afirmat că partea română nu a arătat dispoziţie pentru „o rezolvare canonică a problemei şi pentru păstrarea unităţii în Hristos, ci dimpotrivă prin argumente slabe şi netemeinice încearcă legalizarea şi stabilizarea stării create”. „Patriarhia României a început şi a finalizat construirea unei biserici cu hotel în Ierihon, fără aprobarea canonică a Patriarhiei Ierusalimului, în jurisdicţia căreia se află Ţara Sfântă. Patriarhia Ierusalimului se află într-o poziţie dificilă din cauza acestui lucru. A văzut graniţele sale canonice, consfinţite de Sinoadele Ecumenice şi Locale, ameninţate samavolnic şi nedisimulat în faptă”, s-a precizat într-un comunicat al Patriarhiei Ierusalimului, făcut public după ce Sfântul Sinod a decis întreruperea comuniunii cu Patriarhia Română. În acelaşi comunicat se arăta că „Patriarhia Ierusalimului a explicat Patriarhiei României că dacă afirmaţia ei că biserica aceasta a fost construită pentru pelerinii din România în Ţara Sfântă e acceptată, ea va transforma jurisdicţia Patriarhiei Ierusalimului în câmp deschis pentru toate Bisericile Ortodoxe pentru ridicarea de biserici, câteva dintre ele deja cerând acest lucru”. Patriarhia Română nu a fost înştiinţată oficial că Patriarhia Ierusalimului a decis întreruperea comuniunii. Acest lucru a fost aflat din comunicatul făcut public după şedinţa Sfântului Sinod de la Ierusalim.