revolutie-1989Anul 1989 a marcat, la nivel internaţional, căderea regimurilor comuniste în ţările din Europa Centrală şi de Est. România a fost singura ţară din această zonă în care trecerea de la totalitarism la democraţie s-a făcut prin violenţă şi în care conducătorii vechiului regim au fost executaţi. Perioada dintre 16 şi 20 decembrie 1989 a cuprins evenimente cunoscute sub denumirea de „Revoluţia de la Timişoara”. Ziua de 21 decembrie este considerată prima zi a Revoluţiei în Bucureşti, atunci când demonstranţii s-au adunat în apropierea Hotelului Intercontinental din Piaţa Universităţii şi au ridicat o baricadă în faţa dispozitivului de intervenţie.

* * *

La 16 decembrie 1989, începe la Timişoara revoluţia care avea să provoace căderea comunismului în România, potrivit volumului „România 1989-2005. O istorie cronologică”, de Stan Stoica (Ed. Meronia, 2005).

Mai mulţi credincioşi reformaţi din Timişoara demonstrează paşnic, în jurul bisericii reformate din Piaţa Maria, împotriva unei decizii judecătoreşti prin care pastorul reformat László Tokés urma să fie evacuat şi mutat în altă localitate. Mişcarea avea să se extindă, la ea participând studenţi, muncitori, precum şi alţi locuitori ai oraşului.

În jurul orei 16.00, mai multe tramvaie sunt blocate de către manifestanţi şi se strigă „Jos cu Ceauşescu!”. O parte a mulţimii merge spre căminele studenţeşti pentru a aduna noi demonstranţi. Se ajunge şi la sediul PCR unde au loc altercaţii cu autorităţile şi unde se efectuează şi primele arestări. Până la miezul nopţii, unii manifestanţi, printre care şi pastorul László Tokés, sunt bătuţi şi arestaţi.

La 17 decembrie 1989, Nicolae Ceauşescu convoacă o teleconferinţă cu activul de partid şi de stat din judeţe şi anunţă, în legătură cu manifestaţiile din Timişoara, că a dat ordin să se tragă. „Se somează, oricine nu se supune se socoteşte stare de necesitate şi se aplică legea!”, a precizat Ceauşescu, în cadrul teleconferinţei.

În oraş se aud primele focuri de armă, până după miezul nopţii având loc lupte de stradă între civili şi militari şi fiind incendiate TAB-uri, tancuri şi magazine. De asemenea, pe treptele Catedralei, un grup format din copii şi tineri civili încep să scandeze: „Jos Ceauşescu!”, „Libertate!”, „Vrem o ţară liberă!”.

În timp ce pe 18 decembrie 1989 Nicolae Ceauşescu îşi începe vizita oficială în Republica Islamică Iran, în Timişoara vitrinele magazinelor sunt sparte, miliţienii sunt peste tot, iar militarii ordonă oamenilor să circule fără oprire, fiind împiedicaţi să stea în grupuri.

Un grup de 30 de tineri iese în faţa Catedralei din Timişoara să repete colinde şi alte câteva sute de manifestanţi li se alătură, fluturând un steag din care fusese decupată stema comunistă.

Are loc o şedinţă convocată de generalul Constantin Nuţă în urma căreia s-au stabilit condiţiile derulării operaţiunii „Trandafirul”, care a constat în transportarea a 43 de cadavre de la Timişoara la Bucureşti şi incinerarea lor, pentru a şterge urmele represiunii.

După două zile în care armata, miliţia şi securitatea încearcă să reprime fără succes revolta, demonstranţii ocupă, la 19 decembrie 1989, centrul Timişoarei, din zona Piaţa Operei.

Cele mai multe întreprinderi din Timişoara îşi încetează activitatea, se organizează mitinguri de protest, se formulează revendicări. Pe străzile oraşului, militarii fraternizează cu revoluţionarii şi se scandează: „Armata e cu noi!”. La ora 11.00, prim-secretarul Radu Bălan este reţinut de muncitorii de la fabrica Elba.

Un număr de 40 de cadavre ale unor victime ale represiunii din Timişoara, neidentificate, sunt transportate, în secret, de la morga Spitalului Judeţean Timiş în Bucureşti, unde, în noaptea de 19 spre 20 decembrie, au fost incinerate la crematoriul „Cenuşa”.

La 20 decembrie 1989, demonstranţii din Timişoara se grupează în Frontul Democratic Român, avându-i în frunte pe Lorin Fortuna (preşedinte), Ioan Chiş (vicepreşedinte) şi Claudiu Iordache (secretar general), cu scopul de a organiza mişcarea de rezistenţă. Dimineaţa, zeci de coloane de muncitori din întreprinderile oraşului se îndreaptă spre Piaţa Operei. În jurul orei 11.00, generalul Ştefan Guşe ordonă retragerea tehnicii de luptă în cazărmi şi interzicerea folosirii armamentului din dotare. La scurt timp, forţele de ordine din subordinea ministerului de Interne se retrag datorită numărului mare de manifestanţi. În jurul orei 13.00, coloanele de manifestanţi ajung în Piaţa Operei, iar militarii fraternizează cu ei. La ora 14.00, efectivele militare sunt retrase în cazărmi, iar autorităţile centrale şi locale nu-şi mai exercită autoritatea asupra oraşului. Astfel, Timişoara devine primul oraş liber al României.

În balconul Operei i se înmânează primarului Timişoarei revendicările protestatarilor: eliberarea arestaţilor, redarea cadavrelor familiilor care le revendică, demisia lui Nicolae Ceauşescu, circulaţia liberă a oamenilor şi a ideilor.


Anunt public

ORASUL EFORIE, cu sediul in localitatea Eforie Sud, str .Progresului , nr. 1, judetul Constanta, titular al proiectului:

MODERNIZAREA SI REABILITAREA INFRASTRUCTURII CONEXE

DE UTILITATE PUBLICA IN SCOPUL CRESTERII COMPETITIVITATII DESTINATIILOR

TURISTICE IN STATIUNEA EFORIE SUD

propus a fi amplasat in localitatea Eforie Sud, propus a fi amplasat in Eforie Sud – str. Faleza (Parcela 1), Nr. cad. 105359, S=30.454 mp; HG904/2002 – Pozitia 117; Parcare Zona Restaurant Cazino, Nr.cad 105886, S=722mp; HG904/2002- Pozitia 16 lit.g); Parcare Zona Braserie Pescarus, Nr.Cad 105926, S=360 mpș HG904/2002 – Pozitia 14 lit.g) Parcare Zona Restaurant Orizont, Nr.Cad 105927, S=722 mp; HG904/2002 – Pozitia 13 Lit.g) Strada Dezrobirii Nr.Cad 105307, S=10.306 mp; HG 904/2002 – Pozitia 111, anunta publicul interesat asupra luarii deciziei etapei de incadrare, in cadrul procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului, de catre Agentia pentru Protectia Mediului Constanta:

NU ESTE NECESARA EFECTUAREA EVALUARII IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI.

Proiectul deciziei de incadrare si motivele care o fundamenteaza pot fi consultate la sediul Agentiei pentru Protectia Mediului Constanta, strada Unirii nr.23, Constanta, Judetul Constanta, zilnic, intre orele 9.00-13.00, precum si la urmatoarea adresa de internet: http://apmct.anpm.ro
Publicul interest poate inainta comentarii/observatii la proiectul deciziei de incadrare in termen de 5 zile de la data publicarii prezentului anunt.