Rezistă Boc şi a cincea oară?
Primul-ministru Emil Boc se prezintă miercuri în faţa Parlamentului, pentru a-şi apăra Cabinetul în faţa moţiunii de cenzură, a cincea de când el conduce Guvernul. Aparent, ţinând cont de aritmetica parlamentară, opoziţia nu deţine voturile necesare, 236, pentru a dărâma Guvernul. PSD+PC şi PNL totalizează, la Camera Deputaţilor şi Senat, 213 parlamentari, dintre care unul, Cătălin Voicu, nu va putea fi prezent la votul de miercuri, aflându-se în arest, iar Victor Surdu este în recuperare medicală. Şi principalului partid de guvernământ îi lipseşte un membru, după ce deputatul PDL Ioan Timiş a decedat în august, iar alegerile în colegiul rămas vacant nu s-au desfăşurat încă. Reprezentanţii puterii – PDL, UDMR, grupul minorităţilor naţionale şi cel al independenţilor – au 248 voturi. În plus, şi la Camera Deputaţilor şi la Senat mai există un număr mic de parlamentari neafiliaţi politic: 7 deputaţi şi 2 senatori. Mai mulţi dintre aceştia au anunţat că vor vota cu opoziţia, Tudor Ciuhodaru, Ioan Munteanu, acestora alăturându-se în ultimul moment Liviu Câmpanu, care s-a decis să părăsească UNPR şi să voteze în favoarea moţiunii. Cu toate acestea, chiar dacă parlamentarii neafiliaţi politic ar vota în favoarea moţiunii, iar opoziţia şi-ar mobiliza toţi parlamentarii la vot, tot ar mai fi nevoie de 15 senatori şi deputaţi favorabili moţiunii pentru ca Guvernul Boc să fie demis. Preşedintele PSD, Victor Ponta, a declarat marţi, cu o zi înainte de moţiune, că formaţiunea sa a reuşit să mai adune voturi necesare moţiunii, fiind nevoie de încă patru aleşi ai puterii care să defecteze (după plecarea lui Câmpanu, numărul voturilor lipsă pentru Ponta a ajuns la trei) pentru a putea fi demis Guvernul Boc. Ponta a vorbit de „promisiuni ferme” din partea unor parlamentari independenţi şi PDL de a nu respecta decizia de a nu participa la vot, dar a refuzat să nominalizeze parlamentarii puterii care ar fi decis să susţină demersul opoziţiei. Ca şi la moţiunea precedentă, de pe 15 iunie, demersul de răsturnare a Guvernului găseşte PSD şi PNL dezbinate. Astfel, liberalii au spus public că depunerea moţiunii după congresul PSD, şi nu mai devreme, a dat timp PDL să-şi facă aranjamentele necesare, adică recunoaşterea UNPR ca grup parlamentar, prin Regulamente, şi emiterea de amendamente cu miză la Legea Educaţiei pentru UDMR. În timp ce PNL a pledat pentru elaborarea unei formule de guvernare alternative, cu portofolii, propuneri de premier şi program de guvernare, pentru ca opoziţia să dea greutate negocierilor cu reprezentanţii puterii, PSD nu s-a arătat favorabil acestei formule, deoarece discuţiile ar fi dat senzaţia unei împărţeli de posturi. PSD a ironizat în schimb PNL că şi-a făcut un Guvern din umbră şi că a venit cu nume de premieri (Klaus Johannis, Mariana Gheorghe, Stere Farmache) care nu au impact în societate, sau care nici nu şi-ar dori postul. Pesediştii şi-au mai arogat şi meritele de a fi negociat până în ultimul moment voturi pentru moţiune, în timp ce liberalii ar fi mers pe la televiziuni. În plus, social-democraţii au respins şi defetismul lui Crin Antonescu, care a dat moţiunii doar 45% şanse să treacă. În timp ce opoziţia încearcă o mobilizare masivă de forţe, puterea a decis ca parlamentarii săi să se abţină de la votul asupra moţiunii. Anunţul a fost făcut duminică seara de către democrat-liberalul Mircea Toader, înainte de a-i fi consultat pe parteneri, udemeriştii şi minorităţile exprimându-şi apoi public iritarea faţă de acest gest. Liderul UDMR, Marko Bela, a anunţat luni că grupurile parlamentare ale Uniunii vor fi prezente la dezbaterile asupra moţiunii de cenzură, ca şi PDL, dar nu vor vota şi s-a arătat deranjat de faptul că PDL a făcut acest anunţ fără a aştepta decizia Uniunii. PSD a mers, în încercarea de a convinge parlamentari ai puterii să treacă de partea opoziţiei, până la a promite UDMR că într-o nouă formulă de guvernare îşi va păstra portofoliile deţinute în Guvernul Boc, dacă parlamentarii formaţiunii vor vota moţiunea de cenzură. De altfel, pesediştii s-au întâlnit marţi seară cu UDMR pentru o ultimă încercare, însă maghiarii au respins respectuos oferta. Liderul minorităţilor, Varujan Pambuccian, a precizat la rândul său că deputaţii pe care îi reprezintă nu vor vota moţiunea de cenzură, dar nu prin absenţa de la vot, ci neparticipând la şedinţa plenului, exprimând astfel „anumite rezerve” faţă de anumite chestiuni nerezolvate la nivelul Coaliţiei. Purtătorul de cuvânt al grupurilor parlamentare ale UNPR, Valeriu Steriu, a anunţat marţi că senatorii şi deputaţii Uniunii vor fi în sală la dezbaterea asupra moţiunii de cenzură, dar nu vor vota, pentru că nu vor să legitimeze „nici măcar cu un vot împotrivă acest balon de săpun”. Steriu s-a arătat convins că nu vor exista parlamentari ai UNPR care să nu respecte decizia partidului de a nu participa la vot. Cu toate acestea, la scurt timp după declaraţia acestuia Liviu Câmpanu a anunţat că va vota moţiunea, iar Nicolae Stan (mai cunoscut drept „Bulă”) a făcut un anunţ similar.
Acuze reciproce între putere şi opoziţie
Pe fondul intenţiei sindicatelor de a organiza un mare miting chiar în ziua moţiunii, opoziţia a încercat să facă un grup de presiune şi în afara Parlamentului, îndemnând oamenii să meargă la proteste. Gestul a fost un prilej pentru PDL de a acuza PSD că pregăteşte mişcări asemănătoare mineriadelor, transformând lupta politică din Parlament într-o „gherilă de stradă”, aşa cum a acuzat Monica Macovei. În plus, PSD şi PNL au încercat fără succes, să permită accesul în balcoanele plenului a reprezentanţilor sindicatelor şi societăţii civile. De altfel, în ziua votului asupra moţiunii, social-democraţii vor depune la Parlament şi o listă de 2,5 milioane de semnături din partea cetăţenilor care susţin moţiunea. Moţiunea de cenzură a opoziţiei, intitulată „Moţiunea României majoritare, moţiune populară”, prezintă zece motive pentru care Guvernul condus de Emil Boc trebuie demis, printre ele aflându-se dezastrul economic, aservirea Executivului, faptul că România se împrumută 52 de milioane euro pe zi. Opoziţia scrie în preambulul textului moţiunii că această iniţiativă nu este una ideologică, ci reprezintă sancţionarea activităţii actualei guvernări, după ce peste 90% dintre români consideră că ţara merge într-o direcţie greşită, fiind moţiunea României „care suferă în tăcere, dar şi a României care îşi strigă furia în stradă”. „Sunt uniţi de o nevoie stringentă, pe care o afirmăm în această moţiune: guvernarea Băsescu-Udrea-Boc-Anastase trebuie să plece”, se arată în textul moţiunii. Semnatarii moţiunii explică demersul lor, spunând că au datoria de a asculta vocea României majoritare, actualul Guvern punând în pericol viitorul naţiunii. Astfel, actuala putere trebuie schimbată deoarece Guvernul Boc nu mai respectă Programul de guvernare aprobat de Parlament la învestitură, în 2009, madatul fiind „încălcat grosolan”. „Guvernul Boc, aici de faţă, este ilegitim, întrucât conduce ţara doar sub comanda preşedintelui de partid şi de stat”, se arată în textul moţiunii. Al doilea motiv prezentat de opoziţie este războiul economic dus împotriva românilor şi mediului privat, prin controale făcute la comandă politică şi lipsa măsurilor de stimulare. Un alt motiv este „dezastrul economic generalizat”, prin „sugrumarea” populaţiei prin taxe. „România mai funcţionează doar pe datorie, ritmul în care se împrumută de la începutul anului fiind de 600 de euro pe secundă, adică 52 de milioane de euro pe zi”, se arată în text. Opoziţia mai acuză politica haotică şi fiscalitatea excesivă, în condiţiile în care bugetul înregistrează o contracţie de 1,7%. Mai mult, „Guvernul Băsescu-Udrea-Boc-Anastase” a luat măsuri prin care umileşte toate categoriile de cetăţeni, când, pentru prima dată după 1990, românilor le scad practic toate veniturile nete. „Colapsul economic a provocat grave probleme sociale, iar sărăcirea populaţiei României a fost transformată de <dianstia Boc> în politică de stat”, se arată în moţiune. Al şaselea motiv este orientarea ţării către „colaps social”, actuala guvernare generând un război între români prin măsurile luate. Opoziţia mai acuză actuala putere că reprezintă singurul Guvern din Europa care „a îndrăznit să ceară limitarea drepturilor cetăţeneşti pentru asanarea finanţelor publice”, punând în pericol ordinea publică şi siguranţa naţională.
Guvernul „B.U.B.A”
„Aceste măsuri şi nu altceva scot oamenii în stradă”, subliniază opoziţia. Semnatarii mai invocă instalarea în România a unui sistem clientelar în România, acesta fiind al optulea motiv pentru care Guvernul trebuie să plece. „Se plătesc aiurea scene de 75.000 de euro, patinoare de 12 milioane de euro, brand-uri de ţară plagiate de numai 75 de milioane de euro ori programe fanteziste, precum e-România de 500 de milioane de euro”, se prezintă în moţiune. Opoziţia mai acuză Guvernul că a inoculat sentimentul de frică, de teamă, de represalii, „specifice regimurilor totalitare”, pentru a se menţine la putere, iar, nu în ultimul rând, actualul premier „a oferit pe tavă” lui Traian Băsescu Executivul pe care îl conduce, „reuşind să-l şteargă din paginile Constituţiei, de la capitolul Putere executivă”. Semnatarii alocă un capitol separat din moţiune şi unei serii de măsuri pentru recăpătarea legitimităţii politice, acuzându-l pe Boc pentru lipsa încrederii populaţiei în actuala putere. „Sunteţi, domnule Boc, un om fără onoare, fără principii şi mai ales fără moralitate. Şi asta o ştie şi domnul Băsescu şi o speculează la maxim în fiecare zi”, se mai arată în textul moţiunii.
Opoziţia se angajează ca după căderea „Guvernului B.U.B.A.” (Băsescu-Udrea-Boc-Anstase, n.r.), în termen de şase luni să organizeze alegeri anticipate. „Această moţiune de cenzură nu este doar o formă de luptă parlamentară, nu este doar o formalitate. Este singura şansă pe care milioane de pensionari şi de salariaţi o au pentru a nu se afunda şi mai mult în sărăcie”, precizează reprezentanţii opoziţiei. „Cei care vor vota pentru această moţiune a celor mulţi votează pentru stoparea condamnării la sărăcie şi la faliment a milioane de români. Cei care vor vota împotriva acestei moţiuni trebuie să îşi asume, fiecare în parte, responsabilitatea pentru dezastrul pe care actuala guvernare îl produce în fiecare zi în România. Avem şansa să dovedim că suntem de partea celor mulţi care vor schimbarea guvernării!”, conchide textul moţiunii.
