Cele mai multe măsuri necesare pentru aderarea la Schengen rămase neimplementate în Bulgaria se referă la domeniul vizelor, unde doar trei din cele 11 obiective au fost gata la timp, potrivit unui studiu realizat în Bulgaria, dat publicităţii săptămâna trecută de Centrul Român de Politici Europene. Două măsuri nu sunt implementate deloc de bulgari în privinţa vizelor, iar în cazul unei măsuri termenul a fost depăşit, a început procesul de implementare, dar este încă într-un stadiu iniţial. Cinci dintre măsurile referitoare la vize şi-au depăşit termenul de implementare, însă aplicarea lor a început şi se află în stadiul final. Ministerului de Externe al Bulgariei i se recomandă, în consecinţă, să accelereze lucrările la construirea Centrului de Vize şi este atenţionat că lucrările de renovare a oficiilor consulare, pentru a se conforma criteriilor Schengen, trebuie să fie gata la timp. În ceea ce priveşte măsurile din domeniul controlului la graniţe, în aproape un sfert dintre cazuri a fost ratat termenul-limită. Studiul, efectuat de Institutul pentru Societate Deschisă de la Sofia, recomandă optimizarea procesului interdepartamental de aprobare a documentelor şi accelearea adoptării legislaţiei necesare, inclusiv în privinţa instruirii grănicerilor în domeniul patrulării şi a activităţilor desfăşurate la punctele de vamă. Bulgariei i se cere, de asemenea, mai multă flexibilitate în aplicarea procedurilor din achiziţiile publice, recomandarea fiind simplificarea şi extinderea termenelor-limită. Toţi oficialii din Directoratul pentru Imigraţie din Ministerul de Interne ar trebui să urmeze cursuri de pregătire activă şi ar trebui să ia parte la pregătirile în vederea aderării la Schengen. Este importantă adaptarea şi aplicarea experienţei ţărilor care s-au alăturat Schengen în 2007, iar serviciile de imigraţie şi poliţiile de frontieră trebuie să conlucreze pentru prevenirea imigraţiei ilegale, recomandă studiul. De asemenea, Parlamentul ar trebui să includă printre priorităţile sesiunii de toamnă legile privind amendarea Legii Ministerului de Interne şi Legii privind protejarea datelor personale. Până la sfârşitul anului, trebuie realizată instruirea în cooperarea judiciară pe teme legate de reglementările europene în domeniul dreptului penal şi a procedurii penale. Strategia naţională şi măsurile de combatere a dependenţei de droguri trebuie să fie optimizate prin participare activă şi schimb de experienţă şi practică în cadrul reţelei Centrului European de Monitorizare pentru Droguri şi Dependenţă de Droguri de la Lisabona. De asemenea, ar fi nevoie de o participare proactivă în ceea ce priveşte absorbţia de resurse prin instrumentele financiare ale UE existente, pentru a sprijini măsurile din lupta antidroguri. În ansamblu, conform monitorizării realizate de organizaţia neguvernamentală până la 31 august 2010, pregătirea Bulgariei pentru aderarea la Schengen este în grafic şi există motive pentru a crede că ţara va îndeplini toate criteriile de aderare până la 31 martie 2011, conchide studiul. România şi Bulgaria şi-au propus să adere împreună la Schengen în martie 2011. Centrul Român pentru Politici Europene dă publicităţii luni un studiu similar şi pentru România. Centrul Român de Politici Europene a monitorizat timp de 6 luni (aprilie-septembrie 2010) activitatea autorităților române cu privire la  pregătirea aderării României la Spațiul Schengen în martie 2011. În ultima perioadă s-au înmulțit semnalele politice negative venite din partea unor țări europene care leagă accederea la spațiul Schengen de alte procese paralele precum integrarea socială a romilor și îndeplinirea criteriilor din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare pe justiție. „Cu cât vom avea temele tehnice mai bine făcute cu atât votul politic din cadrul Consiliului UE va fi trecut mai ușor”, apreciază CRPE. Autoritățile române au avut de gestionat un proces complex, plin de tehnicalități, având la dispoziție 602 milioane de euro, bani alocați României prin Facilitatea Schengen. „Încercăm astfel să aducem în atenția publicului procesul Schengen și să suplinim lipsa de comunicare a autorităților române pe acest subiect”, explică CRPE. Studiul a fost finanțat de Open Society Institute (OSI) Sofia, European Policy Initiative în cadrul proiectului „Monitorizarea civică a progreselor Bulgariei și României în vederea aderării la spațiul Schengen”, precizează CRPE. România, ca şi Bulgaria, este supusă în prezent ultimei faze de evaluare a acestui proces din partea Uniunii Europene, iar de îndeplinirea la timp a măsurilor autoasumate depinde integrarea țării în spațiul Schengen în luna martie 2011. Decizia aderării unei ţări la Schengen este, în final, dincolo de îndeplinirea criteriilor tehnice, una de natură politică, ce presupune unanimitate în votul membrilor. Schengen reprezintă un spaţiu comun de liberă circulaţie şi, potrivit MAE, România îndeplineşte, pentru domeniile care au făcut până în prezent obiectul evaluărilor Grupului Scheval (Schengen Evaluation al UE) – cooperare poliţienească, protecţia datelor personale, vize, controlul frontierelor maritime, terestre -, cerinţele acquis-ului comunitar aplicabil. Potrivit unui calendar prezentat de fostul ministru de interne Vasile Blaga, în cazul României va începe pe 15 octombrie încărcarea bazelor de date Schengen, sub coordonarea specialiştilor polonezi. „Urmează ca pe 15 noiembrie să aibă loc o misiune de reevaluare a frontierelor aeriene, vizate fiind aeroporturile din Timişoara şi Bucureşti, pentru ca în perioada 29 noiembrie-3 decembrie să fie cea de-a şaptea şi ultima misiune de evaluare a experţilor europeni privind aderarea României la Schengen, pe sistemul SIS/SIRENE, care este definitorie pentru acest proces”, a explicat ministrul de interne.