Secretarul de stat pentru afaceri strategice, Bogdan Aurescu, a declarat joi că negocierile dintre partea română şi cea americană pe tema scutului vor avea loc la interval de două luni şi a precizat că Bucureştiul s-a pregătit serios, având aproape 20 de reuniuni de lucru în ultimele două luni. Aurescu a salutat începerea formală a negocierilor româno-americane privind participarea României la proiectul scutului şi a notat „caracterul deschis şi extrem de substanţial al schimbului de vederi, care va continua şi mâine, completând consultările preliminare avute la 4 februarie, respectiv la 11 mai, la Bucureşti”. „Acest început al negocierilor se înscrie sub auspiciile extrem de favorabile ale aniversării celor 130 de ani de relaţii diplomatice dinte statele noastre, pe care le-am marcat chiar acum trei zile. Este, în acelaşi timp, un proiect comun, care indică în mod elocvent nivelul de excelenţă al parteneriatului strategic româno-american, a cărui intensitate a fost reconfirmată recent cu ocazia vizitei Ministrului român al Afacerilor Externe la Washington”, a subliniat oficialul român. El a spus că partea română s-a pregătit serios pentru acest început, în cadrul unui grup de lucru interinstituţional care a avut aproape 20 de reuniuni de lucru în ultimele luni. „Am discutat astăzi despre o serie de aspecte de organizare a negocierilor noastre, care vor avea loc la un interval de aproximativ de două luni, aspecte de fond privind cadrul juridic care va fi negociat şi convenit, dar şi referitoare la evaluarea cadrului mai larg de politici de securitate, care face necesar acest proiect al sistemului gradual adaptiv de apărare antirachetă. Discuţiile continuă chiar şi în acest moment şi vor continua şi mâine la nivel de experţi”, a explicat Aurescu. El a precizat că s-a discutat despre aspectele legate de conexiunea dintre acest proiect şi obiectivul susţinut de SUA şi România, acela de creare a unui sistem NATO de apărare antirachetă, care să apere întregul teritoriu şi populaţiile statelor aliate. „Vom coopera strâns în perioada următoare pentru a facilita o decizie politică pozitivă, în acest sens, la summit-ul NATO de la Lisabona din luna noiembrie. O astfel de decizie este în deplină consonanţă cu principiile indivizibilităţii şi solidarităţii Alianţei în care România crede în mod constant, şi care va întări apărarea colectivă reglementată de articolul 5 al Tratatului de la Washington”, a declarat Aurescu. Subsecretarul de stat american Ellen Tauscher, prezentă la conferinţă, a fost întrebată unde vor fi amplasate elementele scutului din România. Ea a refuzat să comenteze. „Este un proces care abia a început. Urmează să discutăm împreună acest calendar de negociere care are mai multe componente – atât cele juridice cât şi cele tehnice. Prin urmare nu avem un termen limita fixat pentru finalizarea acestui proces, doar că dorim să progresăm cât mai rapid”, a precizat Aurescu. O delegaţie americană condusă de Ellen Tauscher, subsecretarul de stat pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională, se află joi şi vineri la Bucureşti, pentru deschiderea oficială a negocierilor bilaterale privind cadrul juridic necesar participării României la sistemul de apărare antirachetă. Delegaţia română va fi condusă de Bogdan Aurescu, secretar de stat pentru afaceri strategice în MAE, şi va avea o componenţă inter-instituţională. Programul vizitei cuprinde o întrevedere a şefilor celor două delegaţii, pentru discutarea aspectelor de securitate de interes reciproc, inclusiv a aspectelor legate de participarea la apărarea antirachetă şi agenda comună de neproliferare, urmată de discuţii în plenul delegaţiilor. Vizita delegaţiei SUA pune în evidenţă nivelul de excelenţă şi substanţa Parteneriatului Strategic româno-american, angajamentele comune asumate în cadrul NATO, precum şi acţiunea comună, în spiritul parteneriatului bilateral pentru abordarea provocărilor globale actuale, informează MAE într-un comunicat. O rundă de consultări tehnice româno-americane pe tema participării României la abordarea adaptivă în etape a sistemului de apărare antirachetă în Europa (Phased Adaptive Approach) a avut loc la Bucureşti, la 11 mai 2010. Agenda discuţiilor a inclus „un amplu schimb de vederi privind aspectele tehnice şi juridice ale cooperării în domeniul apărării antirachetă”. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat, la 4 februarie, propunerea părţii americane privind participarea României la abordarea adaptivă în etape (Phased Adaptive Approach) a sistemului de apărare antirachetă în Europa. Propunerea a fost comunicată autorităţilor române cu ocazia vizitei la Bucureşti a subsecretarului de stat american Ellen Tauscher. Într-un interviu pentru NewsIn acordat la 15 februarie, subsecretarul american de stat pentru controlul armamentelor, Ellen Tauscher, declara că Statele Unite ar putea negocia amplasarea în România a trei baterii de interceptori, ceea ce ar însemna în total 24 de rachete SM-3. Bucureştiul estimează că negocierile vor dura un an, un an şi jumătate. Rachetele terestre de interceptare SM-3 vor fi operaţionale începând din anul 2015, potrivit planurilor Statelor Unite. Precedentul proiect de scut antirachetă, în viziunea administraţiei Bush, prevedea interceptori amplasaţi în Polonia şi un radar în Cehia, vizând ameninţări reprezentate de eventuale rachete cu rază lungă de acţiune ce puteau veni din partea Iranului sau Coreei de Nord. România nu era acoperită în totalitate de un astfel de scut. Planul a fost revizuit la 17 septembrie 2009 de noua administraţie americană condusă de preşedintele Barack Obama, care a pledat pentru eficientizarea scutului prin flexibilitate, mobilitate şi fezabilitate, urmând ca ulterior să fie integrat unui scut NATO şi apărând astfel teritoriile tuturor aliaţilor.