Comisia pentru drepturile omului, în şedinţă comună cu senatorii din Comisia pentru egalitate de şanse, au decis marţi să adopte un raport favorabil cu amendamente faţă de propunerea iniţiată de deputatul PDL, Silviu Prigoană, prin care se va reveni în mod oficial la termenul de „ţigan”. Raportul favorabil a fost adoptat cu 10 voturi pentru şi trei împotrivă. Astfel, între cei care au susţinut propunerea legislativă s-a numărat liderul senatorilor PNL, Puiu Haşotti, împreună cu liberalul Emilian Frâncu, precum şi senatorul PSD, Lia Olguţa Vasilescu, senatorul PDL Tudor Panţuru, dar şi independenţii Constantin Cibu şi Ovidiu Mărcuţianu. Împotriva legii lui Prigoană au pledat senatorii UDMR Gyorgy Frunda şi Fekete Szabo şi senatorul PDL Mihai Niţă. Faţă de propunerea legislativă a lui Prigoană a fost adoptat un amendament formulat de social-democrata Lia Olguţa Vasilescu prin care se sancţionează atribuirea de conotaţii negative termenului de ţigan. „În documentele emise de instituţiile din România cu referire la persoanele de etnie romă/ţigănească denumirea utilizată va fi de ţigan/ţigancă. Atribuirea de conotaţii negative la folosirea cuvântului este interzisă”, se prevede în iniţiativa menţionată. Textul de lege urmează să intre în dezbaterea şi votul plenului Senatului, urmând că la Camera Deputaţilor să fie acordat votul final în acest caz. Prin iniţiativa sa, Prigoană propune ca „în documentele emise de instituţiile din România cu referire la persoane de etnie romă/ţigănească denumirea utilizată va fi de ţigan/ţigancă”. „Atribuirea de conotaţii negative la folosirea cuvântului este interzisă”, se mai arată în textul iniţiativei legislative. În expunerea de motive a propunerii legislative, Prigoană preia argumentaţia dintr-un articol din 2008 al lui George Pruteanu. „Cuvântul „rom” este de origine ţigănească. În limba ţigănească înseamnă ‘om, persoană’. Vocabula nu a apărut după 1989 ci, vizibil, după Primul Război Mondial: în denumire, cuvântul rom, în paralel cu altele care-l foloseau pe cel tradiţional, ţigan. Motivaţia de atunci era similară cu cea invocată după 1990: încercarea de scoatere a etniei de sub incidenţa conotaţiilor peiorative ale cuvântului ţigan. Nu cred că e o soluţie, pentru că o ameliorare ar fi schimbarea realităţilor, nu a cuvântului care le denumeşte. Cum ar fi ca acei români care sunt prost văzuţi în Italia, de exemplu, să pretindă că ei nu sunt „români”, ci „daci” sau „vlahi”?!, îl citează Prigoană pe Pruteanu. Legea lui Prigoană nu a fost susţinută nici de Guvern, nici de coaliţie, critici la adresa acesteia venind şi din partea preşedintelui Băsescu, dar şi din partea organizaţiilor reprezentând această etnie. Astfel, acesta a declarat pe 14 decembrie că a schimba prin lege în acest moment denumirea de „rom” în „ţigan” ar reprezenta o probă de laşitate şi spune că a recomandat coaliţiei să nu susţină legea deputatului PDL Silviu Prigoană. „După părerea mea, a schimba legea ar însemna că noi, ca naţiune, nu ne asumăm responsabilitatea pentru o minoritate pe care o avem. Eu nu spun că a fost bine, în ’91 sau în ’92, când, tot prin lege, li s-a schimbat denumirea minorităţii, de la „ţigani” la „romi”, dar, a schimba acum, tot prin lege, şi tot fără să-i întrebăm, denumirea din „rom” în „ţigan” ar fi o probă de laşitate a noastră”, a spus Băsescu, precizând că romii sunt cetăţeni români şi o „minoritate care trăieşte aici şi trebuie să ne-o asumăm în mod cinstit”. „Este responsabilitatea noastra primă, să ne asumăm minorităţile”, a completat preşedintele. Anterior, într-un interviu acordat cotidianului Financial Times Băsescu spusese că ar refuza să promulge proiectul de lege pentru schimbarea denumirii romilor în „ţigani”.