Preşedintele Traian Băsescu a precizat marţi că scutul antirachetă este un sistem „defensiv”, pentru protejarea teritoriului României şi al SUA, şi este creat în urma unei înţelegeri bilaterale, iar şeful statului a subliniat că elementele scutului „nu sunt îndreptate împotriva Federaţiei Ruse”. „Sistemul anti-rachetă american este un sistem defensiv. Nu este destinat ofensivei. Este un sistem defensiv de apărare al teritoriului României şi SUA, de apărare împotriva rachetelor balistice. Elementele de scut antirachetă nu sunt îndreptate împotriva Federaţiei Ruse”, a subliniat Băsescu, după anunţul locaţiei de amplasare a sistemului. Şeful statului a arătat că, deşi de acesta beneficiază şi alte state, scutul este „o înţelegere bilaterală americano-română”. „La momentul la care statele membre NATO vor dezvolta scutul antirachetă aşa cum s-a stabilit la ultimul summit de la Lisabona, şi componenta americano-română va fi integrată acestui sistem. Deocamdată, este o tratare bilaterală a sistemului”, a adăugat Băsescu. Baza aeriană de la Deveselu va rămâne sub comandament român, a mai asigurat preşedintele, urmând ca zona destinată scutului să fie deservită de un număr de 200 de militari americani. Numărul maxim de militari americani care ar putea fi dislocaţi este 500. Băsescu a mai spus că, după luarea deciziei privind amplasarea scutului la Deveselu, a avut discuţii cu prefectul judeţului Olt, preşedintele Consiliului Judeţean, precum şi cu primarii din zonă, obţinând acordul acestora. „În momentul de faţă, în drum către Slatina se află o delegaţie româno-americană care va prezenta în detaliu condiţiile de funcţionare a bazei. În detaliu în sensul condiţiilor care trebuiesc respectate, nu detalii funcţionale, ci ce să se întâmple şi ce nu trebuie să se întâmple în zona bazei”, a precizat şeful statului. În ceea ce priveşte locaţia în sine, Traian Băsescu a spus că a făcut obiectul unei analize încă din luna februarie, de când România a răspuns pozitiv invitaţiei SUA de a participa la acest program. Au fost analizate mai multe locaţii, potrivit şefului statului, existând un număr de 120 de parametri care trebuie îndepliniţi pentru amplasarea sistemului „în deplină siguranţă” într-o anumită zonă. „Comandantul bazei este ofiţer român. Nu este vorba de o bază americană, ci de o bază militară a forţelor aeriene române care este parţial utilizată şi de sistemul anti-rachetă”, a întărit Traian Băsescu. La Deveselu, în judeţul Olt, se află un aeroport militar aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, care se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 500 de hectare. Potrivit reprezentanţilor MApN, unitatea militară a fost dezafectată încă din anul 2002, aflându-se, în prezent, în conservare. Preşedintele Băsescu a făcut anunţul privind finalizarea negocierilor româno-americane pe scutul antirachetă după o şedinţă a CSAT de luni şi după o întâlnire subsecretarul de stat al SUA pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională, de marţi dimineaţă. Ellen Tauscher a mai fost în România în februarie anul trecut, când a venit cu propunerea administraţiei Obama ca ţara noastră să participe în noua arhitectură de apărare antirachetă din Europa. În aceeaşi zi, preşedintele Traian Băsescu a anunţat că CSAT a decis să răspundă pozitiv propunerii americane. Urmau să înceapă negocieri, iar în final acordul va trebui prezentat Parlamentului. Cele şase runde de negocieri care s-au desfăşurat până acum au fost conduse de secretarul de stat pentru afaceri europene, Bogdan Aurescu, iar din partea Washingtonului negociatorul a fost Frank Rose, adjunctul asistentului secretarului de stat al SUA pentru politici de securitate. Toate cele şase runde de negocieri s-au desfăşurat la Bucureşti.

Ultimele discuţii au avut loc la 6 aprilie, iar România şi SUA au abordat chestiunile juridice sensibile încă neclarificate şi problemele de ordin tehnic şi juridic referitoare la instrumentele de punere în aplicare a acordului privind amplasarea pe teritoriul românesc a unor componente ale sistemului american de apărare antirachetă. România ar urma să găzduiască 24 de rachete interceptoare SM-3, cu bază terestră, în cadrul etapei a treia a noii arhitecturi europene a scutului, care devine operaţională din 2015. Noua concepţie a scutului antirachetă în Europa – ce cuprinde patru faze – este o abordare în etape, mai flexibilă, anunţată în septembrie 2009 de administraţia Obama, care a revizuit concepţia scutului antirachetă a fostei administraţii Bush. Principala necunoscută rămâne unde vor fi amplasate aceste rachete. De asemenea, nu este clar nici unde va fi amplasat radarul pentru ele. S-a vehiculat varianta Turcia, dar Ankara nu şi-a dat încă acordul oficial. Costurile unei rachete SM-3 sunt evaluate la 10 milioane. Până în prezent nu au fost prezentate costurile instalării scutului antirachetă în România, dar autorităţile au dat asigurări că acestea vor fi minime, iar partea americană va suporta cea mai mare parte a cheltuilor.