Senatorul Mircea Banias are calitate de făptuitor în dosarul în care sunt cercetaţi doi directori ai UCM Reşiţa şi un om de afaceri libanez, potrivit declaraţiilor făcute de procurorul DNA luni, în faţa Completului de 5 judecători al ÎCCJ, care a judecat recursurile în acest caz. Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a judecat, luni, recursul declarat de avocaţii omului de afaceri libanez Said Baarklini, administrator al societăţii Libarom Agri, cercetat pentru o rambursare de TVA de 60 de milioane de euro. Totodată, instanţa supremă a judecat şi recursul procurorilor DNA împotriva lăsării în libertate a directorului general al UCM Reşiţa, Adrian Chebuţiu, cât şi contestaţia împotriva arestării preventive, formulată de către directorul executiv al uzinei, Adrian Coriolan Preda. Cei doi directori de la UCM Reşiţa sunt cercetaţi de procurorii anticorupţie în acelaşi dosar. La începutul şedinţei de judecată de luni, în dosarul care îi priveşte pe cei doi directori de la UCM Reşiţa, procurorul DNA a cerut instanţei supreme să admită depunerea la dosarului cauzei a unui nou volum cu probe, care conţinea mai multe convorbiri telefonice declasificate după judecarea propunerii de arestare a lui Adrian Preda şi Adrian Chebuţiu, precum şi mai multe documente din care reieşea că cele două firme prin care s-ar fi făcut tranzacţia dintre UCM Reşiţa şi SC Libarom Agri nu aveau niciun angajat, iar administratorii lor au fugit din ţară. Avocaţii celor doi reprezentanţi ai conducerii UCM Reşiţa au cerut instanţei respingerea noilor probe cerute de procurorii anticorupţie, iar instanţa supremă a decis că acestea nu sunt pertinente în acest dosar. În cadrul procesului de luni, Completul de 5 judecători a decis audierea directorului executiv al UCM Reşiţa, Adrian Preda, arestat la începutul lunii decembrie. Acesta a susţinut că impactul fiscal asupra bugetului de stat al tranzacţiei dintre Libarom Agri şi UCM Reşiţa era zero, deoarece suma pe care Libarom o avea de recuperat de la stat era compensată de taxa pe valoare adăugată pe care ar fi trebuit să o achite celelalte trei firme implicate, pentru tranzacţia cu cele patru motoare. Totodată, Preda a mai povestit că a fost sunat la un moment dat de Said Baaklini, care i l-a dat la telefon pe directorul ANCEX, Călin Radu Ancuţa, care i-a solicitat o adresă din care să reiasă că cele patru motoare cumpărate de Libarom de la UCM Reşiţa urmau să fie folosite ca unităţi de generare a energiei electrice. Totodată, întrebat de procurorul DNA dacă el i-a căutat pe directorul ANCEX, Călin Radu Ancuţa, şi pe şeful ANAF, Sorin Blejnar, Adrian Coriolan Preda a spus că cei doi l-au căutat pe el, fără să fie date mai multe detalii. Pe de altă parte, procurorul DNA a arătat, în susţinerea recursului împotriva lăsării în libertate a directorului Consiliului de Administraţie al UCM Reşiţa, Adrian Chebuţiu, că, deşi avocaţii din dosar au invocat necompetenţa ÎCCJ de a judeca cererile de arestaare preventivă a celor doi, această competenţă este atrasă de faptul că în dosar este cercetat şi senatorul Mircea Banias, care are calitate de „făptuitor”. Mai mult, reprezentantul DNA a arătat că s-au obţinut autorizaţii de interceptare a convorbirilor în ceea ce îl priveşte pe Banias. De asemenea, procurorul a cerut instanţei să îl menţină în arest pe Preda şi totodată, să dispună şi arestarea lui Chebuţiu, deoarece aceştia ar putea influenţa ancheta dacă ar fi lăsaţi în libertate. Pe de altă parte, atât avocaţii celor doi, cât şi aceştia, în ultimul cuvânt, au cerut să fie cercetaţi în libertate, spunând că nu au cum să influenţeze ancheta şi nici nu vor încerca să părăsească ţara. În ceea ce priveşte judecarea contestaţiei lui Said Baaklini împotriva arestării preventive, avocaţii omului de afaceri au susţinut, la rândul lor, că instanţa supremă nu era competentă să emită un mandat de arestare, având în vedere că din dosarul cauzei nu reiese că senatorul Banias ar fi cercetat. Totodată, avocaţii au mai arătat că omul de afaceri nu a încercat să se sustragă anchetei penale, după cum susţin procurorii anticorupţie. Mai mult, apărătorii au afirmat că Baaklini şi-ar fi retras cererea de rambursare a TVA în valoare de 60 de milioane de euro, solicitând instanţei să anuleze mandatul de arestare emis pe numele acestuia.

La rândul său, procurorul DNA a afirmat că Said Baaklini a plecat din România când a aflat că este cercetat de procurori, fiind oprit în Bulgaria, în momentul în care încerca să ia avionul cu destinaţia Beirut. Reprezentantul DNA a cerut instanţei supreme să respingă contestaţia avocaţilor lui Baaklini. Completul de 5 judecători a rămas în pronunţare în cele două dosare. Said Baaklini, administratorul unei firme din Bucureşti, este cercetat alături de directorul general şi de directorul executiv al UCM Reşiţa, Adrian Chebuţiu şi Adrian Coriolan Preda, într-un dosar privind o returnare nelegală de TVA de 60 de milioane de euro. Potrivit unui comunicat remis joi de Direcţia Naţională Anticorupţie, preşedintele Consiliului de Administraţie şi directorul general de la SC UCM Reşiţa SA, Adrian Chebuţiu, şi directorul executiv al aceleiaşi societăţi, Adrian Coriolan Preda, sunt cercetaţi penal pentru evaziune fiscală, asociere în vederea săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală, complicitate la evaziune fiscală şi două infracţiuni de fals intelectual. De asemenea, cetăţeanul străin Said Baaklini, administrator al SC Libarom Agri SRL Bucureşti, este acuzat de evaziune fiscală, evaziune fiscală în forma tentativei şi  asociere în vederea săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală. Din ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale întocmită de procurori a rezultat că în data de 31 august 2010, în urma unei înţelegeri anterioare, SC UCM Reşiţa SA a emis o factură în valoare de 250 de milioane de euro plus TVA către SC Libarom Agri SRL Bucureşti care a cumpărat de la uzina din Reşiţa patru motoare vechi, nefuncţionale, aflate pe stoc de peste 20 de ani. În realitate, cele patru motoare vechi valorau aproximativ 5 milioane de euro plus TVA, adică de 50 de ori mai puţin. Pentru a da o aparenţă de legalitate operaţiunii de vânzare la preţ supraevaluat, UCM Reşiţa SA a mai încheiat cu firma lui Said Baaklini trei contracte în valoare totală de 245 milioane euro+TVA, care nu au la bază operaţiuni reale, susţin procurorii anticorupţie. În baza facturii supraevaluate, în luna septembrie 2010, Libarom Agri a şi cerut restituirea de la bugetul de stat a TVA aferente facturii respective, adică, suma de 253.749.507 de lei, echivalentul a 60 de milioane de euro. Direcotul UCM Reşiţa, Adrian Chebuţiu, a acceptat să semneze contractele sus menţionate şi să dispună facturarea acestora pentru prestaţii fictive, iar directorul executiv, Adrian Preda, a întocmit efectiv  contractele sus menţionate şi a dispus efectiv facturarea sumelor aferente acestora, cunoscând caracterul fictiv al prestaţiilor presupuse de contractele respective, se mai arată în comunicatul DNA. Pe 26 noiembrie, în Portul Constanţa, marfa cumpărată de Libarom Agri Bucureşti de la uzina din Reşiţa a fost încărcată pe o navă având ca destinaţie Republica Guineea.  Exportul efectiv al mărfurilor (pentru care TVA la export este zero) a fost împiedicat de intervenţia parchetului, precizează DNA. În noaptea de 27 spre 28 noiembrie, Said Baaklini a fugit din România în scopul de a se sustrage urmăririi penale în cauză. Prin urmare, pe numele acestuia, la cererea procurorilor DNA, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a emis un mandat de arestare naţional, precum şi un mandat de arestare european. În baza acestuia din urmă, Baaklini a fost prins de autorităţile bulgare în seara zilei de 28 noiembrie 2010. În prezent, autorităţile bulgare desfăşoară procedurile necesare în vederea predării acestuia către autorităţile române.

Ulterior, procurorii anticorupţie au dispus pe 30 noiembrie reţinerea lui Adrian Chebuţiu şi a lui Adrian Preda, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus arestarea preventivă pentru 29 de zile a lui Preda, iar faţă de Chebuţiu aceeaşi instanţă a luat măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu. Faţă de această ultimă decizie, procurorii au declarat recurs, se mai arată în comunicatul citat.