SUA vor investi 400 milioane de dolari la Deveselu
Guvernul american va investi în baza aeriană de la Deveselu, judeţul Olt, unde vor fi amplasate elemente ale scutului antirachetă, aproximativ 400 de milioane de dolari în următorii ani. Anunţul a fost făcut, marţi, la Slatina, de către un oficial al armatei SUA, în cadrul unei conferinţe de presă organizate la Prefectura Olt. Potrivit acestuia, anual vor fi alocate alte 20 de milioane de dolari pentru întreţinerea bazei. Secretarul de stat pentru afaceri europene, Bogdan Aurescu, a declarat, la rândul lui, că la baza de la Deveselu vor staţiona între 150 şi 200 de militari ai SUA, existând posibilitatea ca numărul acestora să fie suplimentat. „Baza va fi operaţională în 2015. Costurile vor fi suportate de Statele Unite. În bază vor fi 150-200 de militari americani, cu posibilitatea de a ajunge la 500”, a declarat Bogdan Aurescu. Subsecretarul de stat al SUA pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională, Ellen Tauscher, a arătat, în timpul conferinţei de presă, că este onorată să fie în România şi a mulţumit autorităţilor locale din Olt pentru sprijinul acordat. „România capătă un rol de primă importanţă în noua capacitate de apărare antirachetă a NATO. Această cooperare este o ilustrare a modului în care colaborează guvernele noastre pentru a transforma în realitate decizia istorică a NATO referitoare la apărarea antirachetă de la Summitul de la Lisabona. Amplasarea oferă o nouă misiune şi noi oportunităţi bazei de la Deveselu şi oraşelor învecinate”, a spus Ellen Taucher. Cele două delegaţii urmează să viziteze în cursul după-amiezii de marţi baza aeriană de la Deveselu. La Deveselu, în judeţul Olt, se află un aeroport militar aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, care se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 500 de hectare. Potrivit reprezentanţilor MApN, unitatea militară a fost dezafectată încă din anul 2002, aflându-se, în prezent, în conservare. Din această suprafaţă, aproximativ 175 de ha vor fi folosite pentru amplasarea elementelor scutului antirachetă, se arată într-un comunicat remis presei după conferinţa de la Slatina. Preşedintele Băsescu a anunţat, marţi, după o şedinţă a CSAT de luni şi după o întâlnire subsecretarul de stat al SUA pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională, Ellen Tauscher, că, în urma negocierilor româno-americane pe scutul antirachetă, a fost aleasă baza de la Deveselu, după ce au fost analizate mai multe alte posibile locuri de amplasare a elementelor sistemului antirachetă. Nu mai puţin de 120 de condiţii au trebuit îndeplinite pentru ca o locaţie să se poată califica pentru găzduirea rachetelor interceptoare, a precizat Băsescu. Subnsecretarul de stat Ellen Tauscher a mai fost în România în iunie şi în februarie anul trecut, când a venit cu propunerea administraţiei Obama ca ţara noastră să participe în noua arhitectură de apărare antirachetă din Europa. În aceeaşi zi, preşedintele Traian Băsescu a anunţat că CSAT a decis să răspundă pozitiv propunerii americane. Urmau să înceapă negocieri, iar în final acordul va trebui prezentat Parlamentului. Cele şase runde de negocieri care s-au desfăşurat până acum au fost conduse de secretarul de stat pentru afaceri europene, Bogdan Aurescu, iar din partea Washingtonului negociatorul a fost Frank Rose, adjunctul asistentului secretarului de stat al SUA pentru politici de securitate. Toate cele şase runde de negocieri s-au desfăşurat la Bucureşti. Ultimele discuţii au avut loc la 6 aprilie, iar România şi SUA au abordat chestiunile juridice sensibile încă neclarificate şi problemele de ordin tehnic şi juridic referitoare la instrumentele de punere în aplicare a acordului privind amplasarea pe teritoriul românesc a unor componente ale sistemului american de apărare antirachetă. De asemenea, au fost trecute în revistă următoarele etape legate de finalizarea acordului. După cea de-a cincea rundă de negocieri, care a avut loc la 8 martie la Bucureşti, MAE a anunţat că România şi SUA au făcut progrese importante către finalizarea textului acordului pe tema participării României la sistemul de apărare antirachetă american din Europa. Ministrul Teodor Baconschi a declarat, în februarie, în conferinţa de presă susţinută la un an de la preluarea mandatului, că negocierile dintre SUA şi România privind scutul antirachetă se vor apropia anul acesta spre toamnă de o formulă mai mult sau mai puţin finală. Preşedintele Traian Băsescu şi-a exprimat dorinţa în ianuarie, într-o întâlnire cu diplomaţii acreditaţi la Bucureşti, ca în 2011 să fie finalizate negocierile bilaterale pe tema scutului antirachetă. „Statele Unite rămân partenerul nostru strategic şi principalul aliat în domeniul securităţii. În prezent, cooperarea pe această linie are ca prim vector proiectul scutului antirachetă, a cărui oportunitate a fost confirmată inclusiv de recentul Summit NATO de la Lisabona. Dorinţa noastră este de a finaliza, în acest an, negocierile bilaterale”, le-a spus Băsescu şefilor misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti. La 4 februarie 2010, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat acceptarea invitaţiei părţii americane, transmisă de preşedintele SUA, Barack Obama, privind participarea României la dezvoltarea abordării adaptive în etape a sistemului de apărare antirachetă din Europa. În afară de runda din 6 aprilie, s-au mai desfăşurat cinci runde de negocieri la 17 iunie 2010, la 26-27 iulie 2010, 17 septembrie 2010, 14 decembrie 2010 şi 8 martie 2011. Procesul de negociere a fost precedat de două runde de consultări, la 4 februarie şi 11 mai 2010. România ar urma să găzduiască 24 de rachete interceptoare SM-3, cu bază terestră, în cadrul etapei a treia a noii arhitecturi europene a scutului, care devine operaţională din 2015. Noua concepţie a scutului antirachetă în Europa – ce cuprinde patru faze – este o abordare în etape, mai flexibilă, anunţată în septembrie 2009 de administraţia Obama, care a revizuit concepţia scutului antirachetă a fostei administraţii Bush. Principala necunoscută rămâne unde vor fi amplasate aceste rachete. De asemenea, nu este clar nici unde va fi amplasat radarul pentru ele. S-a vehiculat varianta Turcia, dar Ankara nu şi-a dat încă acordul oficial. Costurile unei rachete SM-3 sunt evaluate la 10 milioane. Până în prezent nu au fost prezentate costurile instalării scutului antirachetă în România, dar autorităţile au dat asigurări că acestea vor fi minime, iar partea americană va suporta cea mai mare parte a cheltuielilor. Preşedintele Traian Băsescu a explicat că vechea amplasare a sistemului antirachetă – în varianta Bush – proteja teritoriul României doar într-o mică parte a zonei vestice, în timp ce noua amplasare garantează acoperirea integrală a teritoriului României în cazul unor lovituri cu rachete balistice sau rachete cu rază medie de acţiune. Preşedintele a ţinut să sublinieze „în mod categoric” că noul sistem nu este întreptat împotriva Rusiei, ci împotriva „altor ameninţări”. La summitul NATO de la Lisabona, Rusia, care se împotrivise instalării de elemente ale scutului antirachetă în apropierea graniţelor sale, a acceptat să colaboreze la noua apărare antirachetă din Europa. Însă, dacă NATO insistă că ar trebui să fie două sisteme independente care să facă schimb de informaţii, Rusia vrea un sistem comun, cu interoperabilitate deplină. Rusia este gata să furnizeze un scut antirachetă ce ar acoperi Europa de Est, Marea Neagră, Marea Barents şi Marea Baltică, a declarat la sfârşitul lunii aprilie comandantul forţelor spaţiale ruse, care s-a pronunţat în favoarea unui centru comun cu NATO de comandă şi de procesare a datelor.
