Preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici participă la Bruxelles, la summitul UE-Ucraina, care se va concentra pe problema vizelor, a anunţat biroul de presă  al Preşedinţiei de la Kiev. Negocierile ar urma să permită semnarea unei foi de drum privind eliminarea vizelor între Ucraina şi Uniunea Europeană. Există diviziuni profunde între statele membre UE în legătură cu posibilitatea ca cei 46 de milioane de cetăţeni ucraineni să circule în UE fără vize. Polonia conduce grupul celor care cred că acest lucru ar trebui să se întâmple, în timp ce Franţa şi Germania se opun. Diplomaţii apreciază că aceste diviziuni sunt minimalizate de faptul că se crede că va dura ani de zile până când Ucraina va îndeplini condiţiile pentru ridicarea vizelor. Pe agenda reuniunii de la Bruxelles vor figura şi chestiuni legate de energie şi liber schimb. De altfel, o reuniune tripartită între Ucraina, Rusia şi UE se va desfăşura în marja summitului. Părţile vor discuta despre modernizarea sistemului ucrainean de transport al gazului. Premierul ucrainean Mikola Azarov i-a transmis comisarului european pentru energie Guenther Oettinger o serie de propuneri în acest sens, însă detaliile documentului nu au fost date publicităţii. Anterior, ministrul ucrainean al energiei a declarat că intenţionează să atragă investiţii de 6,5 miliarde de dolari pentru modernizarea, până în 2018, a conductelor de tranzit de pe teritoriul ţării sale. Kievul a discutat anterior problema modernizării gazoductelor sale cu compania rusă Gazprom, dar părţile nu au ajuns încă la un acord. Directorul Gazprom, Aleksei Miller, a spus că societatea sa ar putea finanţa modernizarea, dacă Naftogaz, compania ucraineană de gaz, va fuziona cu Gazprom. În septembrie, preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici şi-a exprimat ideea de a înfiinţa un consorţiu la care să participe Kievul, UE şi Moscova şi care să opereze sistemul ucrainean de conducte, prin care tranzitează anual 141 de miliarde de metri cubi de gaz cu destinaţia Europa. În octombrie, premierul ucrainean a exclus posibilitatea unei fuziuni între Gazprom şi Naftogaz, dar a salutat ideea unui joint venture pentru dezvoltarea de depozite de gaz în regiunea Astrahan, din sudul Rusiei, şi în regiunea Iamal, din zona arctică. Sistemul ucrainean de gazoducte se întinde pe 37.500 de kilometri şi include 13 depozite subterane, cu o capacitate de 32 de milioane de metri cubi. Delegaţia rusă, din care fac parte ministrul energiei Serghei Şmatko, viceministrul energei Anatoli Ianovski şi vicepreşedintele Gazprom Aleksadr Medvedev, va participa şi la o altă conferinţă la Bruxelles, pentru a marca 10 ani de dialog energetic UE-Rusia. Scopul conferinţei este „discutarea şi dezvoltarea agendei cooperării viitoare UE-Rusia în domeniul energiei”. Însă pentru Kiev, integrarea europeană rămâne o prioritate de politică externă. Membră a Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) din 2008, Ucraina şi-a fixat ca obiectiv să adere la Uniunea Europeană şi îşi propune să semneze în curând un acord de asociere şi un acord de liber-schimb cu UE. Observatorii cred că este puţin probabil ca acordul să poată fi încheiat înainte de primăvară. Potrivit aşteptărilor, cele două părţi urmează să discute şi situaţia din Belarus şi Republica Moldova, vecinii Ucrainei. Republica Moldova va organiza alegeri parlamentare anticipate în 28 noiembrie, în speranţa că va pune capăt unui impas politic ce durează de 18 luni, în timp ce liderul belarus, Aleksandr Lukaşenko, va fi reales cu siguranţă în 19 decembrie.