Noii preşedinţi ai Ungariai şi Poloniei, Paul Schmitt, respectiv Bronislaw Komorowski, au fost inauguraţi vineri în funcţie. Liberalul Bronislaw Komorowski a depus vineri jurământul şi a devenit al patrulea preşedinte ales democratic al Poloniei după căderea comunismului. După ce a fost învestit în funcţie, el a rostit un discurs în faţa celor două camere reunite ale Parlamentului.

El le-a mulţumit aleşilor cu care a lucrat timp de 19 ani şi s-a declarat onorat să accepte numirea în funcţie de preşedinte al ţării, Komorowski şi-a exprimat şi recunoştinţa faţă de cei nouă milioane de alegători care au votat pentru el. Celor opt milioane de persoane care au votat în al doilea tur de scrutin pentru rivalul său, Jaroslaw Kaczynski, le-a promis să îşi îndeplinească îndatoririle în aşa fel încât să le câştige respectul. Bronislaw Komorowski a subliniat că îşi asumă funcţia de preşedinte după un scrutin deosebit, convocat după accidentul aviatic de la Smolensk, în care şi-a pierdut viaţa predecesorul său, Lech Kaczynski. „Amintirea celor care au murit este una dintre priorităţile mele în calitate de şef al statului”, a spus el. Preşedintele a dat asigurări că este pregătit să înfrunte provocările care aşteaptă ţara. „Polonezii trebuie să se uite în viitor fără teamă, cei 20 de ani de transformări de după 1989 au asigurat faptul că trăim în prezent într-o ţară liberă, suverană şi sigură. Polonia a mai avut o perioadă atât de lungă de libertate în urmă cu peste 200 de ani”, a spus el. „Dezvoltarea economică şi educaţia sunt obiectivele noastre. Acordul uneşte a fost sloganul meu de campanie. Şi există acord şi unitate că trebuie să facem faţă provocărilor. Declar că nu îmi vor lipsi dorinţa şi hotărârea”, a declarat el. Komorowski şi-a exprimat şi intenţia de a coopera cu Guvernul, Parlamentul şi toate partidele politice. „Polonia are nevoie de pace, cooperare şi înţelegere şi nu de ură şi dispreţ”, a explicat el. Noul preşedinte polonez a discutat şi despre politica externă şi importanţa poziţiei Poloniei în UE. El a subliniat că va continua să coopereze cu Statele Unite şi că susţine îmbunătăţirea relaţiilor cu Rusia. El a anunţat că prima sa vizită în străinătate va fi la Bruxelles, după care va merge la Paris şi Berlin, arătând că Triunghiul de la Weimar (Polonia, Franţa, Germania) este un element important al politicii externe poloneze. Komorowski a  spus că ştie că va fi evaluat în funcţie de faptele sale, nu de cuvinte. Printre invitaţii la ceremonia de învestire în funcţie s-au numărat foştii preşedinţi Lech Walesa şi Aleksander Kwasniewski. O invitaţie i-a fost trimisă şi fostului lider comunist Wojciech Jaruzelski, a anunţat preşedintele camerei inferioare a Parlamentului, Grzegorz Schetyna. La ceremonie au mai asistat primatul Jozef Kowalczyk, arhiepiscopul Varşoviei Kazimierz Nycz, dar şi rabinul Michael Schudrich şi liderul Bisericii Ortodoxe poloneze, arhiepiscopul Sawa. Jaroslaw Kaczynski, liderul formaţiunii Lege şi Justiţie, care a fost invins de Komorowski în alegerile din iulie, a decis să nu participe.

Şi preşedintele ungar Pal Schmitt a fost învestit în funcţie vineri, într-o ceremonie organizată la Palatul Sandor. „În calitate de preşedinte, voi lucra pentru ca ţara să adopte legi care să servească populaţia”, a declarat el. La ceremonie au asistat circa 300 de invitaţi, membri ai corpului diplomatic, miniştri, reprezentanţi ai partidelor politice, artişti şi lideri religioşi. De altfel, opoziţia socialistă a criticat costul ridicat al ceremoniei de învestire a preşedintelui. Schmitt, în vârstă de 68 de ani, a fost ales în 29 iunie preşedinte, de Parlament.