Preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, a spus că decizia CCR privind Agenţia Naţională  de Integritate este una corectă din moment ce ANI îşi desfăşura activitatea pe o lege neconstituţională şi a criticat abuzurile de care s-ar face vinovată ANI. „Agenţia Nătărăilor şi Imbecililor şi-a rupt gâtul de bine ce i-am blestemat. Acum o săptămână am zis că s-au luat de cine nu trebuie şi îşi vor rupe gâtul şi iată că s-au îndeplinit cuvintele mele”, a spus Vadim Tudor referitor la declararea ca neconstituţională a unei mari părţi din Legea de organizare şi funcţionare a ANI. Preşedintele PRM a spus că sesizarea ANI îndreptată împotriva sa este un exemplu de abuz de care această instituţie se face vinovată. „Am făcut deja plângere penală împotriva celor doi de la ANI, Alexandru Cătălin Macovei şi Horia Georgescu, aceşti Lolek şi Bolek”, a anunţat peremistul. El a susţinut că cei doi nu au calitatea morală să verifice averile demnitarilor din moment ce chiar ei deţin, conform propriilor declaraţii de avere, câte patru case, pe care, a spus Vadim Tudor, nu le pot justifica prin prisma veniturilor lor oficiale. Surse oficiale au declarat săptămâna trecută că ANI a început investigaţiile în cazul europarlamentarului Corneliu Vadim Tudor, după ce a rezultat că preşedintele PRM a omis să menţioneze mai multe bunuri în declaraţia de avere, iar declaraţia de interese depusă la PE este necompletată. Conform surselor citate, C.V. Tudor ar avea dividende nedeclarate. Un alt motiv pentru care a intrat în atenţia Agenţiei Naţionale de Integritate îl reprezintă declaraţiile publice făcute de preşedintele PRM că a primit o serie de obiecte valoroase cadou, însă acestea nu sunt menţionate în declaraţia de avere. Pe de altă parte, Corneliu Vadim Tudor nu a menţionat nimic în declaraţia de interese depusă la Parlamentul European, susţin sursele citate. Potrivit unei decizii a CCR, care admis o excepţie de neconstituţionalitate ridicată de avocaţii lui Şerban Brănişteanu, ANI nu va mai putea să verifice averea dobândită de persoanele care îndeplinesc funcţii publice şi nici conflictele de interese şi incompatibilităţile acestora. Agenţia nu va mai putea nici să sesizeze organele fiscale, în situaţia în care se constată încălcarea legislaţiei, nici să suspende verificarea şi să sesizeze organele de urmărire penală, în situaţia în care se constată existenţa unor probe sau indicii temeinice privind săvârşirea unor fapte penale. De asemenea, declaraţiile de avere şi de interese nu vor mai fi publice. O altă prevedere importantă din Legea ANI declarată neconstituţională este cea potrivit căreia „în cazul unui conflict de interese, toate actele juridice sau administrative încheiate direct sau prin persoane interpuse, cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese, sunt lovite de nulitate absolută”. Constatarea nulităţii se făcea de către instanţă, la solicitarea Agenţiei. De asemenea, un alt articol declarat neconstituţional reglementează situaţia în care ANI poate cere confiscarea unei averi, astfel averile dobândite ilicit nu mai pot fi confiscate, prin decizia unei instanţe.  Alte prevederi din capitolul declarat neconstituţional se referă la posibilitatea ca persoana declarată incompatibilă să îşi piardă funcţia de demnitate deţinută, potrivit prevederilor articolului 49. De asemenea, articolul 50 dădea posibilitatea inspectorilor Agenţiei să sesizeze organele competente să aplice sancţiuni disciplinare demnitarilor şi funcţionarilor publici găsiţi în incompatibilitate sau ale căror averi au fost dobândite ilicit, dacă acesată situaţie a fost constatată în urma verificărilor. A mai fost declarat neconstituţional articolul 42, aln 2, 3 şi 4, care se referă la declaraţiile pe care trebuie să le depună candidaţii la funcţiile preşedinte al României, deputat, senator, consilier judeţean, consilier local sau primar şi care se publică pe pagina de internet a Agenţiei, în termen de 10 zile de la data primirii, şi se menţin publicate pe această pagină.