Asocierea GSP/Jan de Nul a prezentat marţi motivele pentru care firma Josef Mobius Bau AG, câştigătorul iniţial al licitaţiei pentru extinderea digului de larg al portului Constanţa cu 1050 metri, ar trebui descalificată de la licitaţie. Astfel, Grup Servicii Petroliere (GSP) şi Jan de Nul consideră că Josef Mobius Bau (JMB) nu are o lucrare similară, cu valoare minimă de 55 milioane euro, JMB prezintând lucrarea lărgire şi reabilitare a portului Yuhzne Vizirka din Ukraina, care este însă de construcţii cheiuri . Totodată, potrivit GSP, Mobius nu are lucrări de diguri finalizate în ultimii cinci ani, iar în oferta tehnică, în graficul de execuţie, JMB nu ia in considerare timpii de execuţie pe timp de iarnă (2- 4 luni fără activitate pe mare -condiţii meteo nefavorabile). De asemenea, asocierea GSP/Jan de Nul precizează că Mobius nu ar fi respectat codul CPV solicitat în fişa de achiziţie. La licitaţie au participat 11 ofertanţi, companii şi asocieri de companii. Comisia a atribuit proiectul în luna martie firmei Josef Mobius Bau AG. Această firmă s-a angajat să realizeze proiectul în 18 luni, cu 80 de milioane de euro. Ulterior, asocierea GSP/Jan de Nul a contestat decizia de atribuire la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) şi apoi la Curtea de Apel Constanţa, respectând căile de atac indicate în caietul de sarcini realizat de Administraţia Porturilor Maritime (APM) şi agreat de Ministerul Transporturilor şi Ministerul de Finanţe. „Considerăm că au fost ignorate prevederile caietului de sarcini chiar de către contractantul lucrărilor, APM, în momentul în care procesul a fost mutat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie / Secţia Contencios Administrativ – Fiscal. Mai considerăm că procedura prin care ICCJ respinge excepţia inadmisibilităţii – invocată de competitorii nedreptăţiţi, asocierea GSP – Jan de Nul şi Van Oord – cu privire la recursurile promovate, admite recursurile, casează prima decizie irevocabilă pronunţată de Curtea de Apel Constanţa şi declină cauza spre competenţa Curtii de Apel Bucureşti, retinând în esenţă necompetenţa Curţii de Apel Constanţa, este contrară atât normelor de drept cât şi oricărei logoci elementare. Recursul la recurs nu există” spun reprezentanţii Grup Servicii Petroliere. Extinderea digului de larg al portului Constanţa cu 1050 metri este un proiect strategic regional. Prin proiectul de extindere a digului de nord (de larg), 50% din bazinul portuar are şansa de a intra în exploatare în condiţii de siguranţă, devenind profitabil din punct de vedere economic. Odată cu finalizarea acestei investiţii vor putea fi atrase pentru dezvoltarea infrastructurii şi suprastructurii portuare fonduri estimate la peste un miliard de euro. Proiectul şi studiul de fezabilitate au fost realizate de IPTANA, firmă agreată de principalul finanţator, Uniunea Europeană. Aceasta societate a realizat toate proiectele de dezvoltare ale portului Constanţa.UE finanţează 75% din valoare, beneficiarul, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime (CN APM SA), urmând să contribuie cu restul de 25%. IPTANA a evaluat costurile proiectului la 117.898.740 euro, cu o durată de execuţie de 36 de luni.