„Cowboy-ul”, „Grasul” sau „Mefisto” – termeni folosiţi de vameşii constănţeni
„Domnul”, „Cowboy-ul”, „Grasul” sau „Mefisto” sunt doar câteva dintre numele codate folosite de membrii grupării din Vama Constanţa, printre care Eugen Bogatu, Liviu Durbac sau Aurelian Pilcă, pentru a induce în eroare autorităţile în cazul unor interceptări telefonice, potrivit procurorilor DNA. Anchetatorii susţin că membrii grupului infracţional din Vama Constanţa şi-au stabilit relaţii structurale şi de comunicare, supuse unor reguli stricte. Astfel, ei au apelat la un limbaj codificat cu privire la numele persoanelor care fac parte din grupul infracţional organizat, precum şi al celor cu care aceştia intră în relaţionare, se arată în motivarea deciziei de miercuri a ÎCCJ, care a dispus emiterea de 29 de mandate de arestare în acest caz. Poreclele erau folosite aproape exclusiv în comunicarea dintre membrii grupului infracţional şi care apar, în mod repetat, în cele peste 2.300 de note de redare a convorbirilor telefonice şi a comunicaţiilor tip SMS reţinute ca mijloace de probă în cauză. În acest sens, procurorii DNA l-au identificat pe directorul Direcţiei Domenii Portuare, Eugen Bogatu, ca fiind „Domnul”, Liviu Durbac, şeful Vămii Constanţa Sud Agigea, era „Cowboy-ul”, „Motociclistul” sau „Americanul”, în timp ce omul de afaceri Aurelian Pilcă era cunoscut în grup ca fiind „Grasul”. Alte porecle folosite de membrii reţelei sunt: „Adonis”, pentru Dragoş-Iulian Tudoran, „Macrameul”, pentru Nasser Abdel Akram (derivat provenind din numele principal al acestuia-Akram, explicaţia DNA), „T3” pentru Sunai Cadîr (provenind de la Tomis 3, zona din care municipiul Constanţa unde se găseşte sediul DRAOV, instituţie condusă de acesta,explicaţia DNA), „Umflatul” pentru Claudiu Olteanu, „Unchiul”, „Max” sau „Susu” pentru Marian Ionuţ Iordănescu, „Antena” sau „Antena 1” pentru Rocuchdi Mohamad (provenind de la zona în care locuieşte acesta în Bucureşti-în apropierea sediului posturilor de televiziune Antena, explicaţia DNA), „Mefisto”, „Scârba aia”, „Ăla mic şi urât”, „Lighioană”, „Ăla mic şi rău”, „Ăla urât şi rău” pentru Adrian Milea, „Mânuţe” sau „Mânuţe mici” pentru Valentin Ţiripan, „Mustăciosul” pentru Mihai Culea şi „Lulu” pentru Laurenţiu Catargiu. Potrivit documentului citat, referirile codate la aceste personaje sunt de natură a îngreuna identificarea persoanelor în cazul interceptării convorbirilor telefonice, scop avut în vedere, fără îndoială, de membrii grupului infracţional. Pe de altă parte, ele indică şi o coeziune superioară a membrilor grupului, demonstrând faptul că toţi interlocutorii cunoşteau de la început despre cine e vorba atunci când se foloseau aceste porecle. De asemenea, membrii grupului infracţional foloseau un limbaj codificat şi în privinţa sumelor de bani care erau pretinse sau, după caz, oferite în cadrul grupului. Astfel, „o palmă” sau „o palmă americană” reprezenta echivalentul a 500 de dolari, o „palmă europeană” – 500 de euro, în timp ce „un băţ” era echivalentul a 100 de dolari, iar „un sandvis” era denumirea folosită pentru bunuri sau sume de bani echivalent a 50 de dolari. Cea mai mică unitate în ierarhia grupului era „o pâinică” care era egal cu bunuri de mică valoare oferite lucrătorilor vamali pentru a le capta interesul.





Lasă un răspuns