Portugalia, confruntată  cu o stare critică a economiei, a achiziţionat două submarine pentru care va plăti până în 2023 circa 40% din bugetul său de cheltuieli militare, o tranzacţie în care opoziţia vede o risipă inutilă, favorizată de practici de corupţie şi de încălcarea regulilor concurenţei. Potrivit procurorilor, statul portughez a fost păgubit în aceste tranzacţii cu cel puţin 34 de milioane de euro. Europarlamentari şi experţi în domeniul apărării cer Comisiei Europene să investigheze marile afaceri cu armament dintre statele membre, care adesea favorizează corupţia şi dezechilibrează piaţa, aşa cum a fost vânzarea unor submarine germane către Portugalia şi Grecia. Procurorii din Germania, Portugalia şi Grecia încearcă să desluşească dedesubturile contractelor prin care Germania a vândut cu peste un miliard de euro submarine celor două ţări grav încercate de criza economică, după ce au apărut suspiciuni că tranzacţiile au fost încheiate graţie mitei. Wall Street Journal a scris în urmă cu câteva săptămâni, într-un articol intitulat „Afacerile cu submarine care au ajutat la scufundarea Greciei”, despre ipocrizia UE, care a permis guvernelor elen şi portughez să aloce părţi importante din bugetele lor pentru achiziţii de armament a căror necesitate este pusă sub semnul întrebării, în condiţiile în care aceste ţări sunt sub presiunea unor măsuri de austeritate dure ca să-şi reducă deficitul. „Nu are sens absolut deloc să ceri austeritate şi în acelaşi timp să le încurajezi să cumpere arme (care nu sunt necesare). Dar există o legătură între securitate, secretomanie şi lipsa de concurenţă, care întotdeauna reprezintă un câmp deschis pentru corupţie”, a declarat pentru EUobserver, Nick Witney, expert pe probleme de apărare la European Council on Foreign Relations, un think-tank cu sediul la Londra. O anchetă a fost deschisă în martie, la Munchen, împotriva grupului german de inginerie Ferrostaal, suspectat că a dat mită pentru a obţine contracte în domeniul apărării în Portugalia şi Grecia şi că, pe de altă parte, a organizat, contra un comision, plăţi de mită în numele altor firme. Ancheta s-a extins între timp în Portugalia şi Grecia şi a ajuns chiar la foştii colegi de partid ai preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, care era premier al Portugaliei în momentul în care au fost semnate contractele. Barroso a negat orice implicare în presupusa schemă de mituire şi a spus că nu a avut de-a face cu negocierea contractului, care a fost în responsabilitatea ministrului apărării. Alături de achiziţiile în sine au fost încheiate şi contracte offset în valoare de un miliard de euro, contracte care presupuneau investiţii străine directe din Germania şi oportunităţi de afaceri pentru companiile portugheze pe piaţa germană, scrie EUobserver. Potrivit legislaţiei europene, contractele de tip offset sunt interzise, cu excepţia sectorului apărării, când un stat membru poate invoca o excepţie pe motive de „securitate naţională”. S-a dovedit însă că mai multe dintre aceste offset-uri erau de fapt investiţii deja existente. Şapte directori portughezi şi trei reprezentanţi de la Ferrostaal au fost deja puşi sub acuzare. EUobserver reaminteşte în acest contextr că un cod de conduită adoptat anul trecut de toate statele membre cu excepţia României pune nişte restricţii contractelor offset. De pildă, valoarea acestor contracte nu trebuie să depăşească 100% din valoarea achiziţiei respective. Dincolo de caracterul „voluntar” atribuit adoptării acestui cod, textul a fost însă criticat pentru că nu a făcut nicio referire la corupţie, deşi domeniul militar este unul dintre cele mai vulnerabile la acest fenomen, potrivit Transparency International.