Şeful Departamentului Schengen din Ministerul de Interne a declarat că România şi Bulgaria ar putea să adere „parţial” la spaţiul de liberă circulaţie Schengen, în luna martie a acestui an, deschizând pentru început frontierele aeriene, unde ambele ţări au primit evaluări pozitive. „Teoretic, acest lucru (aderarea la Schengen în martie) este fezabil. Teoretic, repet. Mai fezabilă este o soluţie de compromis, în sensul ca în martie să putem intra cu frontierele aeriene, pentru care ambele state au rapoarte pozitive. Cu alte cuvinte, o intrare parţială sau o ridicare parţială a controalelor la frontierele externe şi după ce Bulgaria îşi va fi rezolvat problemele la frontierele terestre, să fie o intrare completă. Deci sunt mai multe evoluţii, dar totul depinde de următoarele evoluţii în ceea ce priveşte aprobarea rapoartelor tehnice de evaluare”, a declarat Marian Tutilescu. Oficialul român a respins, pe de altă parte, declaraţiile făcute de secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Laurent Wauquiez, care a spus că o aderare în acest moment a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen ar ameninţa securitatea restului Europei. „Dacă baza de date a Spaţiului Schengen cade în mâinile crimei organizate internaţionale, se duce toată securitatea internă europeană”, a afirmat oficialul francez. „Această aluzie nu numai că este puerilă, dar nu are o bază legală”, spune în replică Tutilescu. „Pentru conectarea celor două state, România şi Bulgaria, la baza de date SIS – acest lucru s-a întâmplat efectiv, începând cu data de 5 noiembrie, deci în momentul de faţă, atât România, cât şi Bulgaria lucrează pe această bază de date, conform normelor Schengen, conform acquis-ului Schengen, toate semnalările, alertele naţionale, deci acele date de interes poliţienesc sunt introduse şi valorificate prin această bază de date – ei bine, procedura a fost una identică, similară cu cea de ridicare a controalelor, care înseamnă aderarea completă, ridicarea controalelor la frontiere. Asta a însemnat că a existat un raport de evaluare al Comisiei pentru cele două ţări, privind protecţia datelor personale, raport pozitiv, a existat un proiect de decizie a Consiliului, care a fost votat cu o majoritate covârşitoare de către Parlamentul European şi a fost aprobat în Consiliu, dacă-mi aduc bine aminte, din 10 august, cu votul unanim al statelor membre, al Franţei inclusiv”, a explicat oficialul român. „Cu alte cuvinte, Franţa s-a pronunţat atunci foarte clar că România îndeplineşte condiţiile tehnice pentru utilizarea bazei de date SIS. Orice alte păreri în momentul de faţă sunt uşor penibile”, a adăugat Marian Tutilescu. Pe de altă parte, potrivit unui comentariu RFI, în condiţiile în care amânarea aderării României la Schengen este evidentă, termenul de aderare cel mai probabil, vehiculat de mai multă vreme şi confirmat neoficial recent, ar fi de un an – un an şi jumătate, în ciuda faptului că oficialii români vorbesc despre luna octombrie a acestui an. Ţinând cont de calendarul politic intern al celor două mari ţări care se opun aderării – Germania, scenă în 2011 a nouă scrutinuri locale, regionale sau naţionale, şi Franţa, unde are loc anul viitor scrutinul prezidenţial – în acest context electoral încărcat, e deci puţin probabil ca România şi Bulgaria să adere înainte de vara lui 2012. Ideea fusese avansată în noiembrie anul trecut şi de consilierul prezidenţial Leonard Orban, fost comisar european. „Orice fel de amânare a aderării la Schengen din martie implică riscuri suplimentare. Nu ne dă garanţia că, de fapt, lucrurile vor fi privite din alt punct de vedere într-o perioadă viitoare. Asta este marea problemă. Dacă rişti să fii amânat în martie, rişti să fii amânat nu cu câteva luni, ci cu câţiva ani”, a declarat fostul comisar european. El a arătat că din punct de vedere al calendarului european, martie ar fi momentul cel mai bun pentru aderarea României la Schengen, pentru că ulterior se va intra într-o perioadă „foarte complicată” a negocierilor la nivel european. Este vorba, în primul rând, de negocierile „foarte dure” care vor avea ca temă viitorul buget al Uniunii Europene. Apoi va urma un calendar electoral important în unele din statele membre, inclusiv în Franţa, a explicat Orban.