România se clasează pe penultimul loc în UE între ţările care au reuşit să atragă fonduri europene pentru proiecte de infrastructură, energie sau ocupare aferente perioadei 2007-2013, respectiv 14,1% din alocarea totală de 19,6 miliarde euro, cel mai prost la acest capitol stând Grecia, potrivit CE. Potrivit EUobserver, care citează un raport preliminar al Comisiei Europene, economiile cu probleme precum Grecia şi România au absorbit cele mai puţine fonduri structurale pentru aceste domenii prioritare, printre dificultăţi numărându-se imposibilitatea acestor ţări de a asigura cofinanţarea pentru aceste proiecte majore. În primii trei ani ai perioadei, Grecia a atras numai 11,9% din alocarea totală de 20,4 miliarde euro, care este valabilă până în 2013. Pentru Grecia, care a fost în ultimele luni în centrul dezbaterilor din UE, ca urmare a unui deficit bugetar foarte mare, ce ameninţa stabilitatea zonei euro, liderii europeni au aprobat un mecanism de sprijin axat pe împrumuturi bilaterale de la ţările din zona euro şi de la Fondul Monetar Internaţional. România, care ţinteşte să devină membră a zonei euro în 2015, a primit deja un împrumut de aproape 20 miliarde euro de la FMI şi Comisia Europeană, pentru a face faţă problemelor generate de criza economică globală. Alte ţări din estul Europei care nu au reuşit încă în primii trei ani ai perioadei 2007-2013 să atragă sume importante din fondurile nerambursabile sunt Polonia, cu numai 19,5% din alocarea de 67,2 miliarde euro, Bulgaria şi Slovacia. Până în prezent, cel mai bine la capitolul atragerii de fonduri pentru proiecte de infrastructură, energie şi ocupare stă Belgia, cu o pondere de 61,1% din totalul alocării, deşi suma este mult mai mică, de numai 2,2 miliarde euro pentru cei şapte ani. Olanda, Estonia şi Irlanda au reuşit să absoarbă peste jumătate din fondurile alocate. Finanţările nerambursabile de la UE vizează ajutarea regiunilor mai sărace să-şi îmbunătăţească infrastructura deficitară şi să crească accesul la internet, precum şi să stimuleze ocuparea. Însă, una dintre măsurile solicitate atât de CE, cât şi FMI se referă la reducerea cheltuielilor publice şi redimensionarea administraţiei, fapt ce se traduce printr-o capacitate administrativă mai scăzută de a selecta proiecte şi mai puţini bani pentru cofinanţările cerute statelor membre. „Politica regională nu înseamnă caritate, încercăm să promovăm investiţiile în structurile locale şi regionale. Este nevoie de întărirea responsabilităţii instituţionale pentru cofinanţare”, a declarat comisarul european pentru politică regională Johannes Hahn. Premierul Boc anunţa că în acest an guvernul are ca prioritate atragerea a 4,3 miliarde euro din fondurile europene. Potrivit unui document obţinut de NewsIn la începutul lunii februarie, Guvernul estima că România va atrage 1,05 miliarde euro până în noiembrie 2010 ca plăţi pentru proiecte derulate cu bani europeni în domeniile transporturi, mediu, competitivitate economică, dezvoltare regională, asistenţă tehnică, resurse umane şi îmbunătăţirea capacităţii administrative. Miercuri, Comisia Europeană a suspendat plăţile către Autoritatea de Management al Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AMPOSDRU) până în luna aprilie, în urma unui control făcut la sfârşitul anului trecut. În februarie, experţii CE au trimis un set de recomandări, urmând să revină în aprilie pentru a evalua impactul acestora.