Cazurile în care deţinuţii români sunt agresaţi de personalul din penitenciare sunt absolut izolate şi tratate cu maximă seriozitate, iar începând cu anul 2011 au fost puse în aplicare în toate unităţile planuri de prevenire a violenţei între persoanele private de libertate, informează sâmbătă ANP. Precizările Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) vin ca urmare a publicării Raportului Departamentului de Stat privind drepturile omului în 2010, în care sunt punctate o serie de deficienţe ale sistemului penitenciar din România. Printre măsurile luate de ANP în vederea reducerii problemei violenţie în penitenciare se regăseşte efectuarea, în cursul lunii august 2010, a unui studiu privind prevalenţa comportamentelor agresive în rândul deţinuţilor iar concluziile studiului au stat la fundamentarea unor recomandări pentru reducerea factorilor de risc. „Trebuie precizat faptul că aceste conduite agresive ale persoanelor private de libertate sunt determinate şi de imposibilitatea materială, determinată de arhitectura învechită a sistemului de a asigura cazare individuală pentru detinuţii identificaţi ca având potenţial heteroagresiv ridicat”, precizează ANP. Totodată, în cursul aceluiaşi an, în scopul soluţionării incidentelor şi conflictelor, a fost creată la nivelul fiecărei unităţi penitenciare instituţia negociatorului, lucrători de penitenciare specializaţi în gestionarea unor astfel de situaţii, iar începând cu luna martie 2011, planurile de prevenire a violenţelor între persoanele private de libertate au fost  puse în aplicare la nivelul sistemului penitenciar. Mai mult, subliniază ANP, cazurile de agresiune a personalului  împotriva deţinuţilor sunt absolut izolate şi sunt tratate cu maximă  severitate  de către Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi parchete. În ceea ce priveşte neconcordanţa condiţiilor de detenţie din închisori cu standardele internaţionale în domeniu, reprezentanţii ANP admit că aceasta constituie o realitate obiectivă determinată de faptul că infrastructura sistemului penitenciar este „uzată moral şi tehnic”, având în vedere că o mare parte a penitenciarelor fiind construite la începutul secolului XX. De altfel, în perioada post-comunistă au fost date în funcţiune puţine locuri de cazare (3.000) reprezentând sub 10% din capacitatea actuală de cazare. Pentru a gestiona situaţia astfel creată, în cursul anului 2010 ANP a luat o serie de măsuri, printre care profilarea unităţilor de penitenciare a avut drept scop omogenizarea populaţiei penitenciare după regimurile de executare, vârstă şi sex, lucrări de reparaţii şi investiţii la spaţiile de cazare în nouă unităţi penitenciare, modernizări ale spaţiilor de cazare în majoritatea penitenciarelor, amenajări ale spaţiilor de suport şi de desfăşurare a activităţilor cu persoanele private de libertate de natură a ridica nivelul calităţii vieţii carcerale, iar prin intermediul unui proiect european s-au realizat documentaţii standard în vederea construirii unor penitenciare noi, în conformitate cu standardele internaţionale, cu o capacitate de 500 de locuri, profilate pe custodierea regimurilor închis şi maximă siguranţă, semideschis şi deschis,  respectiv un penitenciar mixt. De asemenea, au fost demarate demersurile necesare în vederea dezvoltării conceptului de parteneriat public privat în sistemul penitenciar având drept obiectiv construirea a două penitenciare în sistem parteneriat public privat. Raportul Departamentului de Stat privind drepturile omului în 2010 notează condiţiile de detenţie din România, care rămân precare, la care se adaugă informaţiile că poliţia şi jandarmii au tratat necorespunzător şi au hărţuit deţinuţii şi romii.